Regizorul și scenaristul Alexa Visarion împlineste 76 de ani

La 11 septembrie 1947 se năștea cel care avea să devină mai târziu regizorul, scenaristul și profesorul universitar doctor Alexa Visarion, personalitate a teatrului și filmului românesc. De-a lungul carierei a montat peste 100 de spectacole în România şi străinătate şi este autorul a numeroase filme artistice care au marcat istoria cinematografiei româneşti, între care: „Înainte de tăcere”, „Înghiţitorul de săbii”, „Năpasta”, „Punct şi de la capăt”, „Vinovatul” şi „Luna verde”.

Biografie și carieră

S-a născut în localitatea Băluşeni, judeţul Botoşani.A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, secţia regie de teatru, la clasa lui Radu Penciulescu şi şi-a luat licenţa (1971) cu piesa ”Năpasta”, de I.L. Caragiale, montată la Teatrul din Piatra Neamţ. Ulterior, în 2001, a obţinut titlul de Doctor în Arte, cu disertaţia ”Spectacolul ascuns – valenţe interpretative şi spectaculare ale teatrului shakespearian”. Este căsătorit şi are doi băieţi – Felix Alexa şi Cristian Alexa. A montat spectacole și în afara țării, în Europa şi America. A fost prezent ca profesor invitat la universităţi prestigioase din lume, primind, de asemenea, o serie de premii pentru spectacolele de teatru şi filmele sale. Regizor la Teatrul de stat din Arad (1971-1990) şi la Teatrul Odeon (1986-1987), a fost, totodată, director la Teatrul Mic (1992-1993) şi la Teatrul Dramatic din Braşov (2002).

Pe scenele din România şi din străinătate a montat peste 100 de spectacole de teatru, prima piesă a cărei regie a semnat-o fiind ”Cartofi prăjiţi cu orice” de A.Wesker, în 1970. Îi poartă semnătura scenografică piese de teatru de I.L.Caragiale (”Năpasta” la Teatrul Giuleşti, în 1974, ”O noapte furtunoasă” tot la Teatrul Giuleşti, în 1979; ”D’ale carnavalului”, în 1984; ”O noapte furtunoasă” la Teatrul de Artă din Moscova, în 1982; ”D’ale carnavalului” la Teatrul Lindabauer din Reykjavik, Islanda, 1989.  A pus în scenă piese și ale unor dramaturgi străini: Anton Pavlovici Cehov (”Unchiul Vanea”, în 1971; ”Unchiul Vanea” la Actors Theatre of Louisville, SUA, în 1984; ”Trei surori” la Teatrul Naţional din Timişoara, în 1988; ”Un carnaval al dragostei”, după Cehov, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1989; ”Tarara-bumbia” după A.P.Cehov, la Teatrul Maria Filotti din Brăila, în 1996; ”Pescăruşul” la Teatrul Naţional din Constanţa, în 1997; a semnat regia şi scenariul serialului radiofonic ”Un duel în ziua nunţii” după A.P. Cehov, la Radio România Cultural, în 2004, cu ocazia ”Anului Cehov”; ”Livada de vişini”, la Teatrul Naţional Craiova, în 2006; de William Shakespeare (”Doi tineri din Verona”, 1970; ”Richard al III-lea”, la UWM Training Program, SUA, în 1984; ”Nopţile regilor” după W. Shakespeare, la Festivalul Internaţional de Teatru organizat de Academia Experimentală de Teatru din Paris, în 1990; ”Richard II”, la Kentucky Shakespeare Festival, SUA, în 1993; ”Dragoste şi îndrăgostiţi”, scenariu teatral după W. Shakespeare, la Teatrul Fontanen din Malmö, Suedia, în 1994).

Îi aparține, de asemenea, montajul spectacolelor ”Procurorul” de G. Djagarov (1972), ”Meşterul Manole” de L. Blaga (1973), ”Puterea şi adevărul” de Titus Popovici şi ”Pasărea Shakespeare” de D.R.Popescu (1976), ”O sărbătoare princiară” de T. Mazilu (1978), ”Goana” de Paul Ioachim (1979), ”Astă seară se joacă fără piesă” de Luigi Pirandello (1998) ”Revoluţia Oarbă’ de L.M. Arcade (2000) ş.a. A montat, de asemenea, spectacolul ”Steaua fără nume” de M.Sebastian, la Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, în 1994, precum şi la Teatrul Naţional Cluj, în 2012. Mai recent, a semnat regia spectacolului „Hughie” de Eugene O’Neill, a cărui premieră a avut loc în 2017.

Ca regizor de film, își pune semnătura pe peliculele ”Înainte de tăcere” (şi scenarist, 1978; Premiul ACIN, în 1978, pentru cea mai bună interpretare feminină, Valeria Seciu), ”Înghiţitorul de săbii” (şi scenarist, 1981; Premiul ACIN, în 1982, pentru cea mai bună interpretare masculină, Mircea Albulescu), ”Năpasta” (şi scenarist,1982; Premiul ACIN, în 1983, pentru originalitatea muzicii, Aurel Stroe), ”Punct şi de la capăt (şi scenarist, în colaborare cu Radu F. Alexandru,1985), ”Vinovatul” (şi scenarist, în colaborare cu Ion Băieşu, 1991), ”Luna verde” (şi scenarist, 2010), ”Ana” (şi scenarist, 2014). Alexa Visarion desfășoară, de asemenea, o prestigioasă carieră universitară: profesor universitar la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” Bucureşti şi la Universitatea din Iaşi, director Onorific al Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani. Totodată, a fost preşedinte şi membru în numeroase jurii naţionale de teatru şi film.

Membru al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), membru fondator al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film (UARF), este membru al Uniunii Teatrale din România (UNITER), iar între anii 1985 şi 2005 a fost membru al The Association for Theatre Higher Education (ATHE) – SUA. Alexa Visarion este şi autorul unor volume precum: „Spectacolul ascuns” (2002), „Goana pe nisip” (2012), „Împotriva uitării” (2017), „Nostalgia valorii” (2018, premiul special al juriului APLER), „Cealaltă scenă” (2020).

Bibliografie

Calendar Rador

https://www.ideeaeuropeana.ro/autor/alexa-visarion/

https://m.cinemagia.ro/actori/alexa-visarion-1692/

https://theatrum.ro/persoana/alexa-visarion/

Autor: Alexandru Balaci