Nicolae Dobrin, geniul rebel al fotbalului românesc

Context

Motto: „În clipa în în care îl vedem lângă minge, înfometat de joc, ne cresc trandafiri în palme, căci el el este toreadorul răsfăţat de soartă şi de noroc, iar noi suntem dragostea lui plătită cu sânge de taur” (Fănuș Neagu, despre Nicolae Dobrin).


Nicolae Dobrin, fotbalist.

Într-o zi tristă, 26 octombrie 2007, fotbalul devenea mai sărac: Nicolae Dobrin, genialul fotbalist iubit de toți românii, părăsea această lume. Ce l-a făcut pe ”Gâscanul”, pentru că așa era poreclit, renumit și îndrăgit?  Nicolae Dobrin s-a născut la 26 august 1947, la Pitești, acolo unde s-a și remarcat în fotbal drept un tânăr cu reale calități tehnico-tactice.
A jucat din anul 1959 până în 1980 în cadrul aceluiaşi club, FC Argeş Piteşti (până în 1968, Dinamo Piteşti), dovedind fidelitate faţă de echipa şi oraşul pe care le-a reprezentat cu cinste, refuzând transferuri tentante la alte cluburi, printre care echipele bucureştene Steaua şi Dinamo

De la 14 ani în prima ligă

Talent de excepţie, Nicolae Dobrin a debutat în prima divizie de fotbal la vârsta de 14 ani şi 10 luni , devenind cel mai tânăr fotbalist care a evoluat în prima ligă. S-a întâmplat datorită unor calităţi tehnico-tactice deosebite, incontestabile, remarcate ulterior de lumea întreagă. S-a impus în galeria marilor fotbalişti ai ţării ca un mare maestru al driblingului şi al fentei, model de execuţie a pasei, preluării şi loviturilor libere.In cifre, realizările sale ca jucător, în aproape un sfert de secol pe gazon, sunt: două tricouri de campion naţional cu FC Argeş, în 1972 şi în 1979; trei titluri de cel mai bun fotbalist al anului, în 1966, 1967 şi 1971; 48 de selecţii în echipa naţională, cu şase goluri înscrise; 409 prezenţe în prima divizie, cu 111 goluri marcate; component al lotului reprezentativ la Cupa Mondială de fotbal din Mexic, în 1970 şi participant la Campionatul European din 1972.
Memorabil rămâne meciul din ultima etapă a sezonului 1978/79, dintre Dinamo şi FC Argeş. Susţinute de 18.000 de spectatori, dar şi de sistem, gazdele aveau nevoie de victorie, dar geniul lui Dobrin a făcut imposibil succesul „alb-roşilor„. „Poţi prelungi cât vrei meciul. Dăm un gol mai mult ca ei!” au fost cuvintele rostite calm de “decarul” piteştenilor, chiar în momentul în care arbitrul Anderco se pregătea să reia jocul, asta după ce Dudu Georgescu egalase la 3. Aşa a şi fost, deoarece “Gâscanul” a marcat printr-un şut de la marginea careului. Peste jumătate de oră, federalii şi-au terminat şi munca neprogramată, prin care au trecut pe trofeu numele ce i-a luat prin surprindere, FC Argeş.

 Un destin în umbra personalității

Dobrin a avut ca jucător două mari neîmpliniri: nu a jucat niciun minut la turneul final al Cupei Mondiale din Mexic, în 1970; i-a fost refuzat un transfer la Real Madrid, în perioada de glorie a acestei super echipe, transfer solicitat de însuşi celebrul Santiago Bernabeu. După ce a jucat împotriva spaniolilor în Liga Campionilor, înscriind un gol, Santiago Bernabeu, faimosul preşedinte al madrilenilor, a fost atât de impresionat de calităţile lui Dobrin, încât ar fi fost dispus să ofere două milioane de dolari pentru a-l transfera, o sumă enormă pentru acele vremuri. Din cauza regimului din România, Bernabeu a trebuit să discute personal cu Nicolae Ceauşescu, dar nu a reuşit să-l convingă pe acesta, deoarece conform propagandei oficiale, Dobrin era „bun naţional” şi nu putea fi „înstrăinat”, menţionează site-ul clubului de fotbal piteştean.

Fidel orașului său

Dobrin rămâne, în istoria fotbalului nostru, drept un mare jucător, model de fidelitate faţă de fotbal, exemplu de demnitate, de fair-play. Valoarea sa şi devotamentul faţă de sportul-rege au fost confirmate şi de un demers consultativ a lGazetei Sporturilor, care l-a desemnat, în 1993, ca fiind cel mai bun fotbalist din ultimul sfert de veac XX. Chiar şi după retragerea sa de pe gazon, a continuat să-şi slujească clubul care l-a format ca jucător, căutând să împărtăşească din bogata sa experienţă speranţelor fotbalului piteştean. În anul 1998, a îndeplinit funcţia de director tehnic al FC Argeş Piteşti, după care s-a retras, preluând conducerea unei şcoli de fotbal în Piteşti, care îi poartă numele.  A fost maestru emerit al sportului şi profesor de educaţie fizică. A murit la 26 octombrie 2007, la Piteşti.

Bibliografie

Calendar Rador

Nicolae Dobrin – Un Om… un Idol… un oraș la picioarele sale

https://www.gsp.ro/international/campionate/nicolae-dobrin-santiago-bernabeu-630928.html

Autor:Alexandru Balaci