Atenția presei internaționale continuă să fie ațintită spre Gaza. Operațiunea de tip pipetă între Hamas și Israel continuă, scrie Le Monde, cu referire la eliberarea de ostatici israelieni la schimb cu deținuți palestinieni. „Situația a fost confuză în cazul celui de-al doilea grup de ostatici, care urma să fie eliberat de Hamas sâmbătă după-amiază, dar a ajuns la destinație târziu în noapte, după intense negocieri. A fost nevoie de medierea tuturor actorilor implicați în semnarea acordului din 22 noiembrie pentru a rezolva această criză care a crescut considerabil tensiunea în Israel. Statele Unite, Egiptul și, bineînțeles, Qatarul, o verigă esențială în acest lanț de discuții, au intervenit pentru a convinge Hamas să se țină de cuvânt”, precizează ziarul francez. Un nou schimb a avut loc duminică, fără alte obstacole, anunță Liberation, citând armata israeliană: „14 ostatici israelieni și alți 3 străini au fost predați în această duminică Crucii Roșii. În acest moment, negocierile diplomatice se concentrează asupra prelungirii armistițiului, care expiră luni seara”.
Washington Post publică o analiză despre legătura strânsă pe care o au Netanyahu și Hamas. „De la început, Hamas a promis că va distruge Israelul. În campania sa din 2009, Netanyahu a promis la rândul său că va distruge Hamas. Ceea ce s-a întâmplat în schimb a fost un deceniu și jumătate de coexistență neliniștită, timp în care guvernele în serie ale lui Netanyahu și liderii Hamas s-au folosit reciproc pentru propriile lor scopuri. Ciudata simbioză a durat până acum, când atât Hamas, cât și Netanyahu se confruntă cu o posibilă încetare a deținerii puterii. „Hamas nu va mai guverna în Gaza. Și putem presupune că Netanyahu se apropie de sfârșitul carierei sale politice” – crede istoricul israelian Adam Raz, care a făcut un studiu al relației dintre premier și gruparea militantă, citat de Washington Post. O concluzie similară se regăsește în titlul publicat de Haaretz: „Nu dezangajarea din Gaza, ci politicile lui Netanyahu au dus la dezastru”. Iar într-un alt articol, aceeași publicație avertizează: „După mai bine de o lună de lupte grele, cu Forțele de Apărare Israeliene încercuind orașul Gaza și distrugând eficient infrastructurile Hamas, guvernul israelian nu poate ajunge la un acord asupra politicii sale postbelice. Aceasta este o chestiune de o importanță supremă, deoarece cursul războiului derivă din scopul său strategic. Adevărata bătălie este în desfășurare în Ierusalim, nu în Gaza. În timp ce mainstreamul israelian și administrația Biden își dau seama că singura direcție rezonabilă este dezmembrarea Hamas și transferarea conducerii Gaza către o forță internațională și către Autoritatea Palestiniană, Netanyahu și dreapta israeliană nu sunt de acord.
Într-un interviu publicat în LE MONDE, Nikolai Denkov, șeful cabinetului de la Sofia, afirmă că sprijinirea Ucrainei corespunde apărării interesului național al Bulgariei.
Bulgaria, însă, rămâne profund divizată cu privire la problema rusă. „Țara noastră are o relație culturală profundă cu Rusia, care datează de secole”, reamintește Denkov. De la 24 februarie 2022 și de la invazia rusă a Ucrainei, Sofia s-a distanțat treptat de Moscova și a susținut discret Kievul. De asemenea, prim-ministrul bulgar își asumă deschis sprijinul militar pentru Ucraina, după ce guvernele anterioare, care includeau reprezentanți ai partidelor pro-ruse, nu au dorit să recunoască public niciun ajutor. „Am ajutat Ucraina încă din prima zi de război, în februarie 2022. Am amânat să clarificăm public această poziție, dar acest sprijin corespunde apărării interesului nostru național. Miercuri, 22 noiembrie, Parlamentul bulgar a votat trimiterea a 100 de vehicule blindate la Kiev, reamintește Le Monde. Tot despre solidaritate est-europeană relatează și Euronews. ”Avem nevoie de o Mare Neagră deschisă în care Rusia să nu dicteze regulile pentru exportul de cereale. Decizia Moscovei de a se retrage din acordul de cereale, bombardarea porturilor ucrainene și distrugerea depozitelor sunt un semn care demonstrează că autorităţilor de la Kremlin nu le pasă de criză alimentară și folosesc penuria de alimente pe post de armă”, a declarat președintele Estoniei, care a intervenit la summit prin videoconferință. Subliniind datoria comunității internaționale de a proteja exporturile de cereale din porturile ucrainene, șeful statului baltic a reamintit că Estonia, Letonia și Lituania lucrează pentru a face posibil exportul unei părți din rezervele ucrainene prin porturile baltice. Cu ocazia summitului, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a trimis o scrisoare în care anunţă că UE va pune la dispoziția Kievului 50 de milioane de euro pentru repararea și modernizarea infrastructurii portuare necesare cu scopul de a asigura continuarea fluxului exporturilor de cereale, în ciuda pagubelor cauzate de atacurile rusești, mai precizează Euronews.
Din JAPAN TIMES aflăm că miniștrii de externe din Japonia, China și Coreea de Sud s-au întâlnit personal pentru prima oară după mai bine de patru ani, cei trei convenind ca șefii lor să participe la un summit trilateral „cât de curând posibil” într-un moment în care Beijingul își întărește prezența militară în regiune, iar guvernele din Tokyo și Seul își consolidează relațiile lor cu Washingtonul, aliatul lor reciproc.
Întâlnirea de duminică a survenit la doar câteva zile după ce Coreea de Nord a pretins că ar fi lansat cu succes pe orbită primul său satelit militar de spionaj or, ascensiunea Phenianului ca putere nucleară și programul său de rachete s-au aflat în prim-planul discuțiilor purtate de miniștri. (RADOR RADIO ROMANIA, 26 noiembrie)/rlambru/dsirbu
