Cristian Popișteanu: “În baza unei colaborări mai vechi urma să fac transmisii pentru Radio”
Întâmplarea a făcut ca în timpul evenimentelor din Cehoslovacia, din 1968, Radio București a primit zilnic coresponțe telefonice de la un fost salariat radio: Cristian Popișteanu. Cristian Popișteanu lucrase la Radio București din 1950 până în 1964, când se mutase la Revista Lumea, care era editată de Ministerul de Externe. Un jurnalist desăvârșit, Cristian Popișteanu nu a putut să asista pasiv la evenimentele care se desfășurau în fața lui. S-a dus pe străzi, a luat legătura cu ceilalți ziariști aflați la Praga, cu oficialitățile locale, s-a informat și a transmis zilnic crespondențe la Radio București. Cum a ajuns la Praga în acele zile dramatice, ne-a precizat mulți ani mai târziu Cristian Popișteanu într-un interviu de istorie orală:
„Eu am ajuns la Praga pentru un tratament medical. Datorită unei afecţiuni de rinichi și a unei afecţiuni de ficat, de câțiva ani, mergeam prin Ministerul Sănătăţii la Karlovy Vary pentru a urma un tratament medical.(…) Tratamentul trebuia să se desfăşoare între 20 august şi 9 septembrie. (…) Al doilea obiectiv al călătoriei mele în Cehoslovacia era să particip la Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist din Cehoslovacia. Avuseseră shimbări în conducerea Partidului Comunist Cehoslovac și ee făcuse o rerganizare a vieţii politice şi publice din Cehoslovacia. Se aștepta ca acest congres să confirme varianta “socialismului cu faţă umană ”. (…)
În baza unei colaborări mai vechi cu Radioul, urma, dacă era cazul, să fac transmisii şi pentru Radio de la acest congres. Nu era nimic precizat, urmând ca, eventual, Radioul să-şi trimită propriii corespondenţi. Eu lucram la Revista Lumea în acea perioadă. Eram şeful secţiei “Istoria diplomatică, organizaţii internaţionale şi interviuri” (…)
Eu am sosit la Praga în ziua de 19 august 1968. Nu am mers la un hotel în Praga. Un istoric ceh pe care eu îl cunoşteam plecase la Viena, împreună cu toată familia în vacanţă pentru o lună de zile și își lăsase locunța la dispoziția Secţiei de Istorie a Academiei, care mi-a repartizat-o mie să o folosec cât stăteam la Praga”.
[Interviu realizat de Silvia Iliescu, 1994]
