Italia își începe președinția G-7 cu un dialog cu SUA, scrie presa internațională, explicând că ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a discutat cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, acesta fiind un prim dialog dintr-o serie de contacte inițiate cu partenerii grupului, cu privire la cele mai urgente provocări, Roma având drept obiectiv să exploateze „proiecția în Marea Mediterană, pentru a promova soluții pentru pace și stabilitate”. În căutarea stabilității, Italia privește și către Balcani, și către Africa, un continent cu care dorește să promoveze parteneriate egale, eficiente și reciproc avantajoase pentru securitatea și reziliența continentului, menționează Ansa și precizează că agenda președinției italiene a G7 va fi încărcată, cu organizarea a patru întâlniri ministeriale: două între miniștrii de externe, în aprilie, la Capri și, apoi, în toamnă la Fiuggi; o întâlnire a miniștrilor pentru comerț internațional în iulie, în Reggio Calabria, și o întâlnire a miniștrilor dezvoltării, în toamnă, la Pescara. Anul președinției italiene a G7 va culmina cu summit-ul șefilor de stat și de guvern, la Borgo Egnazia, în iunie, adaugă Agenzia Nova.
La nivel global, mai mulți alegători ca niciodată în istorie se vor îndrepta către urne, având în vedere că peste 60 de țări, plus Uniunea Europeană, reprezentând o populație totală de aproximativ 49% din populația lumii, vor organiza alegeri, multe dintre ele marcate de spectrul naționalismului, informează Financial Times. Cursa prezidențială din SUA, din noiembrie, vine cu pericolul ca Donald Trump să obțină un al doilea mandat la Casa Albă, comentează revista Time. Totodată, rezultatele alegerilor prezidențiale din Rusia, din martie, pot fi privite ca un indicator al sprijinului pentru Vladimir Putin și pentru războiul său împotriva Ucrainei, în timp ce la Kiev nu este clar dacă un scrutin prezidențial planificat pentru 2024 va avea loc în națiunea asediată, consemnează Time. Observatorii internaționali descriu acest an al alegerilor ca fiind un eveniment geopolitic de prim ordin și un test al rezilienței democrațiilor, analizează Publico, iar Stratfor conchide că alegerile din 2024 din diverse teritorii și în diferite contexte socioeconomice și geopolitice vor influența în mod colectiv afacerile globale și vor modela relațiile internaționale pentru deceniul următor.
În timp ce bombardamentele rusești continuă asupra Ucrainei, șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a cerut lumii occidentale să echipeze Kievul cu rachete cu rază lungă de acțiune, care să îi permită să răspundă „în limbajul pe care Putin îl înțelege”, citează Le Figaro. În plus, forțele armate poloneze au desfășurat avioane F-16 la granița de est a țării, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, adaugă Newsweek și amintește că temerile de extindere a războiului au crescut în ultimele luni. În context, Norvegia va trimite două avioane F-16 în Danemarca, la baza aeriană Skrydstrup, pentru a participa, în cadrul cooperării multinaționale, la pregătirea piloților ucraineni pe aceste aeronave așteptate cu nerăbdare de Kiev, a anunțat ministrul norvegian al Apărării, Bjørn Arild Gram, citat de La Croix.
Escaladează tensiunile din Orientul Mijlociu după uciderea unui important lider al Hamas, Saleh al-Arouri, la Beirut, titrează Financial Times. Hezbollah și Hamas acuză Israelul pentrtu atac și declară că lupta lor continuă, scrie The Guardian. Atacul de la Beirut marchează cea mai mare lovitură pentru conducerea de vârf a Hamas, din ultimii ani, eliminând un jucător cheie care era responsabil pentru alinierea grupului militant palestinian cu Iranul și aliații acestuia, subliniază The Wall Street Journal. Odată cu asasinarea numărului doi al Hamas și a cel puțin doi comandanți ai Brigăzilor Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a mișcării palestiniene, „Israelul extinde sfera războiului”, titrează cotidianul palestinian Al-Ayyam. Al-Arouri a fost „arhitectul unității fronturilor” rezistenței împotriva Israelului, grupate în jurul Iranului, scrie cotidianul palestinian Al-Quds, considerând atacul ca fiind o escaladare israeliană periculoasă, care depășește toate liniile roșii. O posibilă soluționare a conflictului dintre Israel și palestinieni va trebui „impusă din exterior”, întrucât „cele două părți nu vor putea niciodată să ajungă la un acord”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un discurs susținut la o conferință diplomatică la Lisabona, citează France Info. O pace durabilă va fi obținută numai dacă se va implica intens comunitatea internațională, într-un efort la care trebuie să participe Statele Unite, europenii și arabii, adaugă L’Orient-Le Jour. Costul automarginalizării Europei în criza în curs din Orientul Mijlociu ar putea fi exorbitant, de aceea este imperativ ca UE să-și alinieze politica pe termen scurt și mediu cu „obiectivul strategic” pe care și l-a asumat pentru soluția cu două state – Israel și Palestina, crede Le Monde. Agravarea violenței pe calea navigabilă strategică ce leagă Europa și Asia ar putea avea repercusiuni de amploare, după ce nava de război Alborz a traversat strâmtoarea Bab el-Mandeb, pe fondul unor tensiuni tot mai mari între națiunile occidentale și militanții susținuți de Teheran, relatează Politico. Potrivit oficialilor iranieni, nava cu o vechime de 51 de ani va supraveghea misiunile navale în oceanele Indian, Pacific și Atlantic, într-o situație din ce în ce mai volatilă în Marea Roșie, adaugă Politico.
Între timp, peste o sută de persoane au fost ucise în două explozii produse în orașul Kerman, din sudul Iranului, cu ocazia comemorării generalului Qassem Soleimani, ucis în 2020 într-un atac american cu drone, anunță Tehran Times, iar Irna citează o declarație a viceguvernatorului provinciei, Rahman Jalali, care a denunțat un atac terorist. CNN amintește că Soleimani era considerat „unul dintre cei mai puternici oameni din Iran”, iar El Mundo adaugă că generalul iranian asasinat a fost arhitectul politicii externe iraniene în Orientul Mijlociu, responsabil pentru extinderea influenței Teheranului în țările din regiune și oferind spijin grupării Hamas, miliției șiite libaneze Hezbollah și rebelilor Houthi din Yemen. (Cristina Zaharia, RADOR)/czaharia/dstanesc
