Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a obținut duminică o victorie record post-sovietică în alegerile prezidenţiale din Rusia, consolidându-și poziția la putere, deși mii de opozanți au protestat la prânz la secțiile de votare, iar Statele Unite au declarat că votul nu a fost nici liber, nici corect. Pentru Vladimir Putin, un fost locotenent-colonel KGB care a ajuns la putere pentru prima dată în 1999, rezultatul este menit să sublinieze Occidentului că liderii săi vor trebui să țină cont de o Rusie înverșunată, fie în război, fie în pace, încă mulți ani de acum încolo. Rezultatul timpuriu înseamnă că Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, va obține cu ușurință un nou mandat de șase ani care i-ar permite să-l depășească pe Josef Stalin și să devină liderul rus cu cea mai lungă vechime în funcție din ultimii peste 200 de ani. Vladimir Putin a obținut 87,8% din voturi, cel mai mare rezultat înregistrat vreodată în istoria post-sovietică a Rusiei, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne realizat de institutul de sondare a opiniei publice (FOM). Centrul rus de cercetare a opiniei publice (VCIOM) l-a plasat pe Vladimir Putin la 87%. Primele rezultate oficiale au indicat că sondajele au fost corecte. „Alegerile nu sunt în mod evident nici libere, nici corecte, având în vedere modul în care domnul Putin a întemnițat adversarii politici și i-a împiedicat pe alții să candideze împotriva sa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe. Alegerile au loc la puțin peste doi ani de când Vladimir Putin a declanșat cel mai sângeros conflict european de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace, ordonând invadarea Ucrainei, pe care o prezintă drept o „operațiune militară specială”. Războiul a planat asupra celor trei zile de alegeri: Ucraina a atacat în mod repetat rafinăriile de petrol din Rusia, a bombardat regiuni rusești și a încercat să străpungă granițele rusești – o acțiune despre care Vladimir Putin a spus că nu va rămâne nepedepsită. În timp ce realegerea lui Putin nu a fost pusă la îndoială, având în vedere controlul său asupra Rusiei și absența unor adversari reali, fostul spion KGB a vrut să arate că are sprijinul covârșitor al rușilor. Prezența la nivel național a fost de 74,22% la ora 18.00 GMT, când s-au închis urnele, au declarat oficialii electorali, depășind nivelul din 2018 de 67,5%. Susținătorii celui mai proeminent opozant al lui Vladimir Putin, Aleksei Navalnîi, care a murit luna trecută într-o închisoare din Arctica, îi îndemnaseră pe ruși să iasă la protestul „La prânz împotriva lui Putin” pentru a-și arăta dezacordul față de un lider pe care îl descriu ca fiind un autocrat corupt. Nu a existat o numărătoare independentă cu privire la numărul celor 114 milioane de alegători din Rusia care au luat parte la demonstrațiile opoziției, pe fondul unei securități extrem de strânse care a implicat zeci de mii de polițiști și agenți de securitate. Jurnaliștii Reuters au văzut o creștere a fluxului de alegători, în special tineri, la prânz la secțiile de votare din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg, cu cozi de câteva sute de persoane și chiar mii. Unii au spus că protestează, deși existau puține semne exterioare care să-i deosebească de alegătorii obișnuiți. La prânz, în Asia și Europa, mulțimi de sute de persoane s-au adunat la secțiile de votare de la misiunile diplomatice rusești. Văduva lui Navalnîi, Iulia, și-a făcut apariția la ambasada rusă din Berlin în aplauze și scandări de „Iulia, Iulia”. Susținătorii în exil ai lui Aleksei Navalnîi au difuzat pe YouTube imagini de la protestele din Rusia și din străinătate./mbaciu/ilapadat
(REUTERS – 17 martie)
