Pacea moldo-polonă și cetatea Hotin

Autor:Alexandru Eduard Balaci

Introducere

La 4 aprilie 1459 este încheiat Tratatul de pace moldo-polon în urma căruia domnitorul Ştefan cel Mare readuce oraşul Hotin în componenţa principatului Moldovei. Documentul stabilea încetarea stării de război între Moldova și Polonia, îndepărtarea lui Petru Aron de la hotarele Moldovei și recunoașterea suzeranității polone de către Ștefan. Tratatul a fost semnat de către reprezentantul Poloniei, Andrei Adrowasz, după un asediu de doi ani al cetăţii Hotinului.Abia după semnarea tratatului de pace, Ştefan cel Mare reușește să ia sub control cetatea Hotinului, care a fost zidită în timpul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova şi a fost cedată polonezilor de Ilie, feciorul lui Alexandru cel Bun, la 1436 în schimbul unui ajutor polon.

Sub o nou control

Petru Aron a recâștigat cetatea, dar e nevoit să cedeze Târgul Siretului şi alte localităţi. După un timp, Hotinul trece din nou sub controlul polonezilor, până la recucerirea lui de către Ştefan cel Mare. Cetatea Hotinului era cel mai important edificiu din sistemul defensiv de pe Nistru  al Moldovei medievale, din şirul de cetaţi care au apărat Moldova secole in șir împotriva invaziilor străine. Aflată la o rascruce de imperii și de importante drumuri comerciale, Hotinul a trebuit să facă față nu doar luptelor cu săbii si tunuri, trecând de la un imperiu la altul, ci a fost și în centrul disputelor  istoricilor.

Originile orasului Hotin si ale cetătii mai sunt învăluite în mister. Miron Costin, în „Cronica Polonă”, sugerează că cetatea ar fi fost construită de daci, ceea ce e posibil, pentru că dacii au locuit in Podolia si au avut acolo fortificații, între care – Petridava (Kamenet-Podoliskul de astăzi), e la doar 17 km de Hotin, și a fost „sora de peste Nistru”, timp de secole. In acea epoca, Hotinul ajunsese un punct strategic de o mare importanta regionala si, din acest motiv, domnitorii moldoveni au incercat in repetate randuri sa-l recucereasca, Petru Aron chiar reusind sa captureze fortareata, dar numai pentru cateva luni.

Hotinul a fost și prima țintă a lui Ștefan cel Mare, imediat ce a venit la domnie.

Fiind foarte bun strateg și ganditor pragmatic, Ștefan nu putea să nu vada importanța unei cetăți precum Hotinul. In 1459, după un asediu de doi ani, cetatea a fost recucerită, iar pârcălabii voievodului Ștefan au înfipt spada spunând cine sunt stăpânii Hotinului. Orașul a devenit un târg important pentru Moldova, contribuind anual cu 10000 de monede de aur la vistieria țării. Aici avea loc un mare iarmaroc, la care veneau negustori din toată Europa. De asemenea, datorită poziției favorabile, aici se retrăgeau adesea boierii răsculați care puteau, în caz de pericol, să fugă la vecinii polonezi sau slavi.

Dar destinul Hotinului e departe de a se fi implinit. In 1538, Hotinul este cucerit de polonezi, care, de această dată, aruncă în aer o parte din zid și trei dintre turnuri. Doar trei ani mai tarziu, Petru Rareș recucerește cetatea și-i reface zidurile și turnurile, insa necazurile fortăreței erau abia la inceput. În curând, cetatea este preluată de turci. Otomanii o extind, dar nu pot s-o pastreze nici ei prea mult, iar istoria continua timp de câteva secole, într-un du-te-vino polono-moldo-turco-rus, cetatea fiind parțial distrusă și reconstruită în câteva rânduri.

Bibliografie

Calendar Rador

https://www.academia.edu/18714837/Mai_1498_%C5%9Etefan_cel_Mare_%C5%9Fi_Polonia

https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Codrii_Cosminului

Sursa foto: Wikipedia