Șansele economice ale României în arhitectura geopolitică actuală

România are oportunități mari de dezvoltare, datorită geografiei și contextului geopolitic, dar și faptului că deține un mix  energetic diversificat și suficient pentru a atrage industrii mari consumatoare energie din alte țări. Acesta a fost mesajul transmis de participanții la dezbaterea  „Schimbări geopolitice în sud-estul Europei – semnificația pentru afaceri”, organizată luni de AHK România, cu prilejul întâlnirii membrilor din luna aprilie, la care a participat, in calitate de invitat special, si Mircea Geoana, Secretarul general adjunct al NATO. La discuția panel moderată de directorul general al AHK România, Sebastian Metz, alături de Mircea Geoană, Secretar General Adjunct al NATO, au participat și Andreas Lier, Director General BASF Romania și Președinte al AHK România, Christian Plate, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei la București, Volker Raffel, CEO al E.ON România și Daniel Barciuc, CEO Siemens Romania.

Mircea Geoană a remarcat, in discursul sustinut in fata membrilor AHK, că noțiunea germană de „Zeitenwende” (moment al schimbării) este cât se poate de actuală și în România. „Modelul economic al României bazat pe forță de muncă ieftină, cu valoare adăugată relativ mică tinde să fie depășit”, a spus el subliniind în context o declarație a cancelarului german Olaf Scholz, potrivit căreia centrul de greutate al Europei se mută către est. „Acest lucru este o realitate. Întrebarea este dacă această schimbare se poate translata și la nivel de creștere economică. Pornind de la motto-ul AHK, „Partenerul dumneavoastră pentru afaceri de succes” ne gândim dacă nu cumva a venit clipa ca și în România să avem un echivalent al Mittelstand-ului german (IMM—uri), să ne îndreptăm  către principalul aliat și să facem împreună un Bruderschaft (frăție) pe stil nou”, a continuat el. Totodată, el s-a declarat un prieten al comunității de business româno-germană, pe care o consideră „un partener indispensabil pentru Romania”.

Secretarul General Adjunct al NATO a menționat necesitatea pregătirii forței de muncă pentru meseriile actuale și viitoare și a invitat companiile germane să participe la acest demers și mai mult, să caute parteneri în România, pentru a crea împreună un model industrial românesc. „Dacă ar fi să propun ceva, aș merge către o privilegiere energică, cu stimulente fiscale, pentru parteneriate pe tot ce înseamnă cercetare-dezvoltare, inovare și IT. Nu sunt pentru schimbarea regulilor în timpul jocului, nu poți să schimbi de trei ori pe an cadrul fiscal. Nu se poate face business când ai un mediu economic și fiscal impredictibil”, a adăugat el

„Ca urmare a schimbărilor geopolitice din vecinătate, România își asumă din ce în ce mai mult un rol economico-politic de pionierat în regiunea Europei de Sud-Est. Nu mă refer doar la sprijinul acordat Ucrainei, ci și la sprijinul puternic pe care România îl acordă Republicii Moldova. Iar în ceea ce privește regiunea Mării Negre, putem observa alte evoluții interesante: schimburile politice și cooperarea între țările vecine au crescut. Din acest motiv, noi, ca AHK, vorbim și de poziția geografică favorabilă, strategică, a României”, a spus Sebastian Metz în deschiderea dezbaterii.

La rândul său, președintele AHK România, Andreas Lier a vorbit despre impactul pe termen lung al acestor schimbări: „Companiile care investesc în regiune și în România se confruntă cu provocări complexe, dar și cu oportunități. Sunt îngrijorări legate de securitate, inclusiv cea energetică, există o volatilitatea a prețurilor la energie, dar lanțurilor de aprovizionare sunt reziliente, sunt multe proiecte noi etc. România joacă un rol important în atenuarea acestor provocări și în creare de oportunități”.

Participanții la dezbatere au mai spus că multe companii din străinătate iau în considerare relocarea afacerilor în România datorită energiei disponibile. Totuși ei au subliniat faptul că România trebuie să se integreze mai mult în rețeaua energetică europeană, iar acest fapt cere investiții și o legislație adecvată.

Astfel Volker Raffel, CEO al E.ON a explicat că România are toate resursele necesare generării de electricitate, dar că, dacă dorește să devină un hub energetic, trebuie să liberalizeze piața și să se deschidă către piața europeană de energie. „O mare greșeală strategică ar fi să nu se investească în rețelele de distribuție, investiții necesare pentru încorporarea energiei provenite din surse regenerabile. Având în vedere că pe viitor consumul de energie va fi tot mai mare, Europa are nevoie de toate sursele de energie, inclusiv de gaz și nucleare, pentru a fi independentă din acest punct de vedere“.

Schimbările geopolitice și războiul din Ucraina au determinat state ca Germania să se orienteze spre Europa centrală și de Est. „Am înțeles că trebuie să ne concentrăm pe alte regiuni, să căutăm parteneri pe care să ne putem baza, cum ar fi România. Sunt atât de multe provocări cărora le putem face față doar împreună”, a afirmat Christian Plate, Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Germaniei la București.

Nu în ultimul rând a fost luat în discuție subiectul Republica Moldova, țară candidată la UE, împreună cu Ucraina.

Daniel Barciuc, CEO Siemens România a menționat că Siemens a investit continuu atât în România, cât în și în Republica Moldova. El a descris soluțiile Siemens de transformare digitală și cybersecurity, subliniind contribuția echipei sale de R&D la dezvoltarea acestor soluții, în colaborare cu universitățile tehnice.

In context Mircea Geoană a adăugat că Moldova are acum probabil șansa isorică de a „evada din blestemul geografiei”, deși se află într-o situație fragilă. „Este timpul ca noi să facem tot ceea ce este nevoie să conectăm Moldova la România, prin rețeaua de energie, prin universități, prin tot ceea ce ține de spațiul liber democratic”. În concluzie, el a adăugat că își dorește ca România să joace un rol de catalizator la Marea Neagră, să coopereze cu statele din jurul mării, ”să lase geografia și să joace cartea economică”.