DOCUMENTAR: Ziua naţională a Spaniei – Ziua Hispanităţii

În fiecare an, pe 12 octombrie, spaniolii se îmbracă în haine de sărbătoare pentru a celebra cum se cuvine „Dia da Hispanidade” („Ziua Hispanităţii”), Ziua Naţională a Spaniei.

La 12 octombrie 1492, Cristofor Columb descoperea America, momentul constituind baza unei legături ce avea să se dezvolte rapid între europeni şi populaţia indigenă din noul teritoriu.

De atunci Spania începea procesul de colonizare în emisfera vestică, ajungând, după trei secole, un mare imperiu care cuprindea America Centrală, precum şi porţiuni din America de Sud şi Mexic.

Secolele XVI şi XVII reprezintă apogeul Imperiului spaniol care, sub conducerea Casei de Habsburg, devine prima putere europeană şi mondială. În perioada 1701-1714, războiul de succesiune la tronul Spaniei marchează finalul dinastiei de Austria şi venirea Bourbonilor, iar în 1873 se instaurează Prima Republică, care durează până în 1875, când este restaurată monarhia, iar Alfonso al XIII-le este proclamat rege al Spaniei. De-a lungul secolului al XIX-lea, Spania a pierdut treptat coloniile sale din America în urma unor mişcări de independenţă, culminând cu Războiul Spaniol-American, în 1898.

În anul 1931, este instaurată a II-a Republică, iar în 18 iulie 1936, are loc o rebeliune militară şi începutul războiului civil închieat trei ani mai târziu.

În 1 octombrie 1936, generalul Francisco Franco Bahamonte îşi asumă conducerea statului şi a armatei, acesta fiind începutul unei dictaturi care a durat aproape 40 de ani.

În anul 1975, odată cu moartea lui Franco, este reinstaurată monarhia şi pe tronul Spaniei urcă regele Juan Carlos I de Bourbon.

În 1982, Spania este admisă în NATO, iar în 1986 aderă la UE.

Ziua de 12 octombrie a rămas în istoria ţării ca un moment de reper în evoluţia naţiunii. În fiecare an de Ziua Naţională a Spaniei, Forţele Armate oferă o paradă militară la Madrid.

Spania – fişă de ţară

• Capitala şi principalele oraşe: Madrid (capitala), Barcelona, Valencia, Sevilla, Malaga, Zaragoza
• Suprafaţă: 594.782 km²
• Diviziuni teritoriale: 17 comunităţi autonome, 2 oraşe autonome (Ceuta şi Mellila), 50 de provincii, 3 posesiuni spaniole (Islas Chafarinas, Penon de Alhucemas, Penon Velez de la Gomera) pe coasta Marocului
• Populaţia: 46,6 milioane de locuitori (2013)
• Limba oficială: spaniola.
• Alte limbi oficiale: catalana (în Catalonia), galiciana (în Galicia), basca (în Ţara Bascilor), aranés (o variantă a occitanei) în Catalonia.
• Religie: romano-catolici – 94%, protestanţi şi alte religii – 6%.
• Parlamentul: (Las Cortes Generales) este bicameral, cu un mandat de patru ani. În Parlamentul actual sunt reprezentate 13 formaţiuni politice. Congresul Deputaţilor are 350 de membri iar Senatul este compus din 266 de membri, cu atribuţii mai limitate decât ale deputaţilor atât în plan legislativ, cât şi în ceea ce priveşte controlul Guvernului.
• Exporturi: 234 miliarde euro (2013)
• Bunuri exportate: maşini, autovehicule, alimente, produse farmaceutice, alte bunuri de consum
• Parteneri de export: Franța 16,8%, Germania 10,8%, Italia 7,7%, Portugalia 7,1%, Marea Britanie 6,5% (2012)
• Importuri: 250 miliarde euro (2013)
• Bunuri importate: maşini şi echipamente, combustibili, produse chimice, articole semifabricate, produse alimentare, bunuri de consum, instrumente de măsurare și control
• Parteneri de import: Germania 11,8%, Franța 11,5%, Italia 6,7%, Republica Populară Chineză 5,6%, Olanda 5,4%, Marea Britanie 4,1% (2012)
• Produsul Intern Brut (PIB): 1400 miliarde euro (2013)
• PIB / cap de locuitor: 22.700 euro (2012)
• Contribuţie la PIB: agricultură 3,1%, industrie 26%, servicii 70,8% (2013)
• Deficit public: 6,8% din PIB (2013)
• Datoria publică: 96,5% din PIB (februarie 2014)
• Inflaţie: 1,8% (2013)
• Şomaj: 26,63% (la sfârşitul anului 2013), cu un nivel ridicat în rândul tinerilor
• Principalele ramuri industriale: metalurgia, industria cimentului, industria chimică, construcţii navale, autovehicule, echipamente electronice, maşini şi echipamente grele.
• Rezerve: 50 miliarde euro (2012)

Turism şi gastronomie

• Turism: Spania este a doua cea mai populară țară din punct de vedere turistic din lume, după Franța, cu circa 60 de milioane de vizitatori pe an. Cele mai populare destinații sunt metropolele Madrid și Barcelona, plus orașele Córdoba, Sevilia, Granada și Malaga în Andaluzia, Toledo, Salamanca, Santiago de Compostela, Valencia, Insulele Canare și Insulele Baleare.

Barcelona are zeci de obiective turistice interesante – Biserica Sagrada Familia, Muzeul Picasso, Parcul Guell, Acvariul sau Camp Nou, cel mai mare stadion de fotbal din Europa.

La Madrid se pot vizita Plaza de Cibeles, Muzeul Prado, Palatul Regal şi Catedrala.

La Cordoba se pot vizita Moscheea şi Sinagoga, grădini şi parcuri dar şi Podul Roman, care traversează râul Guadalquivir.

În Palma de Mallorca se pot vizita Catedrala La Seu şi Biserica Santa Eulalia, dar şi Castelul Bellver şi zona înconjurătoare, iar la Sevilla se pot vizita cartierul vechi – Barrio de la Santa Cruz, cu un număr mare de repere istorice şi obiective turistice interesante, apoi Palatul regal din Alcazar şi Giralda şi, nu în ultimul rând, cea mai mare catedrală gotică din lume – Catedrala Sf. Maria.

• Gastronomie: Bucătăria spaniolă este alcatuită dintr-o mare varietate de feluri de mâncare, varietate datorată diferenţelor de geografie, cultură şi climă dintre regiuni.

Tapa este o gustare uşoară tip aperitiv, care în anumite zone este inclusă în preţul băuturii alcooloce. Gustările pot fi preparate, spre exmplu, din peşte sau fructe de mare cum ar fi anşoa, sardelele sau scrumbiile în ulei de măsline, ori caracatiţă în sos de roşii, condimentate cu ardei verzi sau roşii.

Alte feluri de tapa sunt: chorizo al vino (cârnat gătit încet în vin), gambas (crevete prăjit în sos negru sau usturoi), rajo (carne de porc condimentată cu usturoi şi pătrunjel), queso con anchoas (brânză castiliana cu anşoa). Tapas sunt uneori condimentate cu mult usturoi, chilli sau paprika, şi uneori sunt asezonate din belşug cu ulei de măsline.

Alte feluri de mâncare tradiţionale sunt tortilla de patata (omleta de cartofi), gazpacho (supa rece de roşii), paella (orez cu şofran), stufatul şi tocana (fabada asturiana – tocana de fasole), migas (pâine veche de o zi cu usturoi şi pimenton – paprika afumata, şi ulei de măsline), cârnaţi gătiţi în fel şi chip (embutidos – cârnat de porc, chorizo – cârnat de porc cu paprika, morcilla – cârnat în sange), mariscos (fructe de mare), lechazo asado (miel de lapte prăjit), chuletillas (cotlet de miel de lapte la grătar), jamón serrano (şunca sărată uscată), şi brânzeturi. Se consumă şi feluri de mâncare bazate pe legume boabe (linte, boabe verzi, năut), supe şi pâine, cu numeroase varietăţi regionale.

Deserturile spaniole diferă puţin de la regiune la regiune, fiind preferate crema din ouă şi lapte, tartele cu fructe, budinca de orez, torrijas (pâine prăjită franţuzească), turron (un desert de Crăciun cu migdale şi miere) şi bineînţeles churros (un produs de patiserie dulce şi prăjit în ulei, numit uneori gogoaşă spaniolă, care se consumă cu o cană de ciocolată caldă densă, în care se înmoaie).

Sangria este băutură specifică Argentinei şi Portugaliei, dar am putea spune că lumea o asociază mai mult cu Spania. Este pe bază de vin roşu (acidulat şi foarte slab), îndulcitori, fructe (care pot fi de orice fel şi se adaugă în bucăţi foarte mici) şi cantităţi reduse de brandy.

Horchata, băutură spaniolă populară în special în Valencia, este preparată din rădăcinile unei plante ce poartă numele de chufa.

Relaţii bilaterale România – Spania

Relaţiile diplomatice între România şi Spania au fost stabilite la 23 iunie 1881.

La 4 aprilie 1946, Guvernul român a rupt relaţiile diplomatice cu guvernul generalului Franco, iar la 22 mai 1946, guvernul român a recunoscut guvernul Spaniei în exil.

Pe 5 ianuarie 1967, a fost semnat, la Paris, Acordul privind înfiinţarea de reprezentanţe consulare şi comerciale în cele două capitale, conduse de miniştri plenipotenţiari, iar la 21 ianuarie 1977, s-au restabilit relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă şi s-au acreditat ambasadori rezidenţi în capitalele celor două ţări.

Ultimele vizite la nivel înalt, bilaterale, sunt vizita MS regele Juan Carlos I, în 2003, şi a Prinţului moştenitor Felipe de Asturias, în 2009, precum şi vizitele în Spania ale primilor miniştri, în anii 2006 şi în 2013, şi a preşedintelui României, în anul 2007. La nivel de miniştri ai afacerilor externe cele mai recente vizite au avut loc la Bucureşti (15-16 mai 2013) şi Madrid (12 martie 2014).

Ambasada României în Regatul Spaniei este reprezentată de ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar Ion Vîlcu, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 10 ianuarie 2012, iar ambasada Regatului Spaniei în România este reprezentată din ianuarie 2014 de Luis Tejero Gonzáles, însărcinat cu Afaceri a.i.

Din punct de vedere economic, la 31 decembrie 2013, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Spania a fost de 2506,35 mil euro, în creştere cu 4,06% faţă de 31 decembrie 2012. Spania are o pondere de 2,39% din totalul comerţului exterior al României.

Exportul a fost de 1207,40 mil euro şi a înregistrat o creştere de 9% faţă de anul 2012, având o pondere în totalul exportului românesc de 2,43%;

Exportăm produse ale regnului vegetal, maşini şi echipamente electrice, vehicule şi echipamente de transport, materiale plastice, cauciuc, materiale textile.

Importul a fost de 1298,95 mil euro, înregistrând o scădere de 0,12% faţă de importurile realizate în anul 2012, având o pondere în totalul importului românesc de 2,35%;

Importăm maşini şi echipamente electrice, vehicule şi echipamente de transport, animale vii, materiale textile, produse ale industriei chimice.

Soldul balanţei comerciale a fost de -91,55 mil. euro, favorabil părţii spaniole, dar redus faţă de anul 2012, când a fost de -192,75 mil. Euro.

La 31 decembrie 2013, erau înregistrate în România un număr de 5.097 societăţi cu participare de capital spaniol în valoare totală de 1,13 miliarde euro, Spania ocupând locul 8 în clasamentul investitorilor străini.

În structura investiţiilor spaniole în România, un loc important l-a ocupat sectorul imobiliar, dar şi cel al modernizării infrastructurii.

Conform datelor oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică din Spania la data de 22 aprilie 2014, numărul total al cetăţenilor români din Spania era de 795.513 persoane, ceea ce reprezintă 15,9% din totalul străinilor.

Aşadar românii care trăiesc în Spania reprezintă cea mai numeroasă comunitate de străini de pe teritoriul spaniol, fiind urmată de cele marocană şi britanică. Comunităţile autonome cu cei mai mulţi români înregistraţi sunt Madrid, Comunitatea Valenciană, Andalucia, Catalonia, Castilla-La Mancha.