ICR New York sărbătorește 25 de ani de la căderea comunismului

Memoria anticomunismului în România.

Expoziție de documente, fotografii, cărți și CD-uri

ICR New York a propus  Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc ,  IICCMER, și  Fundației Române pentru Democrație, FRD , să realizeze la New York o amplă expoziție de documente și fotografii, cărți și CD-uri sub titlul  Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism,  pentru a creea un eveniment deosebit dedicat anticomunismului, avându-l în prim-plan pe Corneliu Coposu, cel mai necontestat campion al luptei anticomuniste.

Expoziția se va deschide la sediul Institutul Cultural Român din New York, în data de 26 septembrie 2014. Durata expoziției amplasate în spațiul ICR de la New York va fi de șase săptămâni, urmând ca expoziția să fie itinerată apoi în alte spații din New York și din Washington DC, în luna octombrie 2014.

Expoziția va fi însoțită la New York și Washington DC de o delegație formată din: profesor dr. Cosmin Budeancă, director științific IICCMER, și de Cristina Ștefan (FRD). Cei doi vor curatoria expozițiile de la New York și de la Washington DC.

Expoziția va fi realizată după un concept al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc și al Fundației Române pentru Democrație.

În contextul mai larg al dezbaterilor despre căderea regimurilor comunist-totalitare în Europa Centrală și de Est, proiectul este axat pe prezentarea unui destin personal excepţional integrat în istoria României secolului XX.

Expoziția fotobiografică a fost prezentată într-o serie de manifestări desfășurate pe parcursul anului 2014, în cadrul Centenarului Corneliu Coposu, și urmărește să aducă în fața opiniei publice din Statele Unite ale Americii destinul, suferinţele și lupta acestui mare erou anticomunist pentru democrație.

Expoziția va conține 30 plăci forex, cu dimensiunile 100×70 cm, un montaj video din interviuri şi discursuri ale lui Corneliu Coposu, cu o durată de două ore, materiale conexe pentru promovarea expoziţiei şi pentru a fi distribuite vizitatorilor acesteia.

Expoziția va cuprinde fotografii, care îl prezintă pe Corneliu Coposu în ipostaze publice memorabile, cât și în unele inedite, alături de familie sau din perioada de activism politic care a dus la arestarea sa. Sunt de asemenea imagini din timpul detenției, din perioada de deportare şi domiciliu obligatoriu la Rubla (în Bărăgan), cât și din anii de după căderea regimului comunist, în care și-a continuat lupta pentru promovarea valorilor democrației în calitate de preşedinte al PNŢ (1990 – 1992), al Convenţiei Democratice din România (1991 -1992) şi senator în Parlamentul României (1992 – 1995).

 

Dintre temele abordate de expoziție, menționăm:

– lupta lui Corneliu Coposu împotriva regimurilor nedemocratice de dreapta (dictatura regală a lui Carol al II-lea, dictatura militară a mareşalului Ion Antonescu) și persecuțiile îndurate în acea perioadă;

– contribuția lui Iuliu Maniu și a lui Corneliu Coposu, în perioada 1943-1944, la tratativele privind ieșirea României din războiul purtat alături de Germania și  întoarcerea armelor pentru a lupta alături de forţele militare aliate împotriva Germaniei naziste;

– diversiunile poliţiei politice pentru a diaboliza Partidul Național Țărănesc prin etichetarea sa drept „proamerican”, în anii instaurării regimului comunist şi de ocupaţie sovietică a României;

– falsificarea de către ocupanţii sovietici şi uneltele lor a rezultatelor alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946, câştigate în realitate, detaşat, de PNŢ, în favoarea partidului comunist;

– înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947), operă  a poliţiei politice create de sovietici, pentru arestarea conducerii PNŢ, sub acuzaţia de spionaj proamerican,

– arestarea soţiei lui Corneliu Coposu, Arlette Coposu, funcţionară în Ministerul de Externe, acuzată de spionaj în favoarea Franţei, și condamnarea ei la 20 de ani muncă silnică;

– prezentarea regimului de exterminare din închisorile comuniste, în care a fost deţinut Corneliu Coposu, şi a hărţii gulagurilor comuniste din România, în care au fost exterminate peste 100.000 de persoane;

– deportarea lui Corneliu Coposu în Bărăgan, cu domiciliu obligatoriu, după eliberarea din închisoare, urmărirea şi anchetarea sa permanentă de către agenţii poliţiei politice;

– rezistenţa anticomunistă în perioada  dictaturii ceauşiste (1965 – 1989); supravieţuirea PNŢ în ilegalitate şi afilierea sa la Internaţionala Creştin-Democrată,

– participarea personală a lui Corneliu Coposu la Revoluţia română  anticeauşistă şi anticomunistă, din 1989;

– 1990 – 1995: reînfiinţarea PNŢ şi lupta pentru construirea Convenţiei Democratice din România, o alianţă de partide politice şi asociaţii civice, menită să promoveze reforme economice, politice şi integrarea României în structurile euroatlantice;

– întărirea relaţiilor dintre România şi SUA: primirea lui Corneliu Coposu de către secretarul Departamentului de Stat, Lawrence Eagleburger, şi participarea sa, alături de Emil Constantinescu, candidatul Convenţiei Democratice la Preşedinţia României, la Convenţia Partidului Republican, de la Huston (1992); invitarea lui Corneliu Coposu în Congresul SUA, în 1995.

Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914. Carierea sa politică a început în 1937, când a fost numit secretar personal al președintelui Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu, devenind, ulterior, secretar politic al acestuia. Începând din 1945, a ocupat funcţia de preşedinte al filialei PNŢ Sălaj şi secretar de stat în primul guvern democratic de după înlăturarea dictaturii mareşalului Ion Antonescu. La 14 iulie 1947, a fost arestat împreună cu întreaga conducere a PNŢ, în ceea ce s-a numit „Înscenarea de la Tămădău”. Până în 1956, a fost ţinut în arest preventiv, fără a fi judecat. În 1956, i-a fost înscenat un proces pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” şi pentru „crimă contra reformelor sociale”. A fost condamnat la muncă silnică pe viaţă, fiind încarcerat în mai multe închisori, în regim sever de izolare, în întuneric, până la pierderea temporară a vederii şi auzului, sub tortură şi înfometare.

După 1990, poziţia sa fermă şi principiile sale au devenit un punct de reper pentru cei care doreau o societate democratică reală în România.

Expoziția Corneliu Coposu (1914-2014): An Uncommon Fighter Against Communism  va face parte dintr-o serie de evenimente centrate pe tema anticomunismului din România, care vor pune în valoare jurnalele și memoriile anticomunismului românesc editate de Editura Academia Civică, Editura Humanitas, Editura Polirom, Editura Vremea, Editura Mașina de scris etc. Unele din aceste memorii au fost publicate inițial în afara României și traduse abia după 1989 în limba română.

Documentarea care a stat la baza realizării acestei expoziții s-a făcut la Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Biblioteca Centrală Universitară.