Scăderea preţului petrolului ţine capul de afiş al presei internaţionale. Cotidianele străine remarcă şi ascensiunea unor curente xenofobe în Europa, pe fondul situaţiei economice precare. Totodată, presa internaţională continuă să fie foarte atentă la criza din Ucraina. După modificarea în scădere a prognozei privind cererea de petrol la nivel mondial, „preţul ţiţeiului a continuat să scadă într-un ritm nemaivăzut de la apogeul recesiunii din 2009”, scrie Wall Street Journal. „Agenţia Internaţională a Energiei, care a prezentat prognoza pentru anul 2015, spune că ieftinirea combustibilului fosil nu a stimulat achiziţiile”, punctează Financial Times. „Preţul barilului de petrol s-a diminuat cu 44% din iunie încoace”, în condiţiile unei „producţii mondiale excedentare, generată în special de America, în timp ce cererea nu dă semne de reviriment, în special pe fondul situaţiei economice din Japonia şi Europa, dar şi din China, a cărei economie continuă să încetinească”, explică Le Monde. Pentru presa din Europa, migraţia rămâne o altă temă de larg interes.
La Libre Belgique atenţionează că Germania se confruntă cu o creştere a xenofobiei. „Devenită în ultimii ani principala destinaţie a imigraţiei din Europa, Germania constată cu nelinişte ascensiunea unui val populist, însoţit de o înmulţire a manifestărilor care se opun imigraţiei, organizate sau susţinute de diverse mişcări de extremă dreapta sau naziste”, punctează La Libre Belgique. Aceeaşi preocupare vizează şi Marea Britanie, după cum atenţionează preşedintele Comisiei de la Bruxelles. „Juncker îl avertizează pe premierul Cameron să nu-i transforme pe est-europeni în ţapi ispăşitori”, titrează The Guardian. Şeful Comisiei Europene „spune că planul guvernului de la Londra de restricţionare a imigraţiei este o încercare motivată politic de a-i stigmatiza pe imigranţii săraci, veniţi legal să muncească în Regatul Unit”, subliniază şi The Telegraph. O altă temă de interes pentru presa internaţională rămâne situaţia din Ucraina şi relaţiile dintre Rusia şi Occident. Pentru prima dată de la izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, armistiţiul fragil dintre trupele guvernului de la Kiev şi separatiştii proruşi a fost respectat şi „nu s-a înregistrat nici un mort şi nici un rănit”, scrie Washington Post, citându-l pe preşedintele Poroşenko. Liberation menţionează însă că „în pofida armistiţiului, Ucraina se pregăteşte să-şi întărească armata”.
„Ucraina îşi sporeşte prezenţa militară la frontiera cu Transnistria”, scrie publicaţia Rosbalt. Între timp, pradă unor mari dificultăţi economice, „Moscova face lobby pe lângă Cipru, Ungaria şi Italia pentru a le determina să împiedice reînnoirea sancţiunilor europene, anul viitor”, notează EUObserver, adăugând că în rândul statelor vizate de ofensiva diplomatică a Moscovei se numără şi Grecia şi Slovacia, în vreme ce Republica Cehă oscilează, iar Franţa şi Germania stau pe margine deocamdată. „Naţionaliştii ruşi vor să-i mobilizeze pe simpatizanţii lor europeni”, confirmă şi cotidianul moscovit Kommersant, care relatează că Partidul rus Patria va organiza în luna martie la Sankt Petersburg Forumul conservator internaţional, cu participarea naţionaliştilor ruşi şi europeni.
Între timp, Senatul american a votat pentru reînnoirea sancţiunilor la adresa Moscovei, remarcă Rossiiskaia Gazeta, cu menţiunea că acum preşedintele Obama „este autorizat să furnizeze guvernului ucrainean arme şi material militar”. Aceeaşi gazetă rusă scrie că textul adoptat de Senatul american prevede totodată acordarea unui statut de aliat major al SUA din afara NATO pentru Moldova, Georgia şi Ucraina. Pentru a deveni lege, documentul trebuie votat şi de Camera Reprezentanţilor, observă publicaţia Unimedia de la Chişinău. „Statele Unite şi NATO ajută Kievul să pregătească o operaţiune în Crimeea”, titrează Nezavisimaia Gazeta, în vreme ce New York Times constată că „ideologia Rusiei este inexistenţa adevărului”. Căci „în centrul strategiei Moscovei se află ideea că adevărul obiectiv nu există, iar această idee îi permite Kremlinului să substituie faptele cu dezinformarea”, opinează cotidianul new-yorkez în editorialul său.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
