S-a împlinit un an de la referendumul prin care britanicii au optat pentru Brexit și se pare că previziunile analiştilor care avertizau cu privire la efectele negative ale acestei decizii, încep să se adeverească. Marea Britanie a avut mai mult de pierdut, iar Uniunea Europeană mai mult de câştigat în urma votului britanicilor. Deşi cifrele nu indică încă o scădere a economiei (dimpotrivă, PIB-ul britanic a înregistrat o creştere de 0,5% care este mai mică, decât creşterea anterioară referendumului, dar mai mare decât estimările făcute după vot), sectorul bancar a început să-şi restrângă activitatea. Zilele trecute Royal Bank of Scotland a anunţat că-și va muta sediul din Londra la Amsterdam. Motivul îl reprezintă previzibila plecare a Marii Britanii din UE, ceea ce va conduce la creşterea cu 4% a cheltuielilor băncilor comerciale – informează cotidianul britanic The Guardian. Cea mai mare asociaţie a managerilor (Institute of Directors) a somat recent guvernul condus de Theresa May, să prezinte o propunere pentru perioada de tranziţie între Brexit şi încheierea acordurilor de comerţ liber între Marea Britanie şi UE, ceea ce este doar o speranţă a mediului de afaceri din Londra.
Despre acest acord însă, Róna Péter, profesor de economie la Oxford, spune că nu se va încheia niciodată. După toate probabilităţile rolul Londrei, ca mare centru financiar al lumii, va scădea – opinează reputatul specialist într-un interviu acordat ziarului Népszava. „Acest lucru este foarte serios pentru că este vorba despre soarta a un milion de angajaţi, dintre care o treime, dar poate mai mult vor pierde (cei din sectorul financiar britanic n. r.). Acest lucru va conduce la o semnificativă scădere a economiei londoneze. Trebuie ştiut că excelentele restaurante, concerte, teatre londoneze depind în mare măsură de cei care lucrează în sectorul financiar şi dacă acesta se va diminua, atunci în mod legic şi instituţiile culturale vor ajunge într-o situaţie dificilă. Pe termen lung acest lucru va avea efecte negative nu numai asupra economiei, dar şi asupra vieţii culturale.” – apreciează Róna Péter.
Din punct de vedere politic lucrurile sunt şi mai clare. Se pare că preţul politic pentru Brexit a fost atât de mare încât i-a măturat chiar şi pe iniţiatorii acestuia. Partidul pentru Independenţa Regatului Unit, care a dus greul campaniei pentru Brexit, azi practic nu mai există. Majoritatea britanicilor nu numai că regretă votul pentru Brexit, dar 68% dintre ei ar fi dispuși să plătească Uniunii Europene ca să poată să-și păstreze cetăţenia comunitară – arată un studiu făcut de London School of Economics şi Institutul Opinium, publicat de către Independent. Acelaşi sondaj arată că 85% dintre tineri vor ca Marea Britanie să rămână în UE. Acest lucru dovedeşte că Brexit a avut un efect nebănuit. A arătat dimensiunea crizei identităţii imperiale. Generaţia tânără are legături mai strânse cu UE, decât cu o Mare Britanie izolată şi mândră.
Marea Britanie s-a izolat cu acest vot în UE. Începând din secolul al XV-lea, Marea Britanie întotdeauna a mizat pe divizarea Europei (dacă Franţa a fost mai slabă faţă de Germania, atunci a sprijinit Parisul, dacă Franţa a devenit prea puternică, atunci s-a alăturat Germaniei şi Habsburgilor) şi astfel s-a asigurat ca mereu să fie un imperiu puternic, de care are nevoie Europa. Theresa May nu mai poate juca în continuare acest joc, iar UE s-a coalizat împotriva ei – chiar dacă oficial susţin că UK poate rămâne în UE – şi în astfel de condiţii Londra mai are o singură uşă deschisă spre America lui Trump, care însă nu oferă o perspectivă atrăgătoare.
Pilda Brexitului arată că între SUA – condusă în prezent de Donald Trump – şi Rusia – condusă în prezent de Vladimir Putin – Europa este „condamnată” la solidaritate şi la unitate. Dacă o mare putere ca Marea Britanie nu a reuşit să găsească o soluţie individualistă, cu atât mai puţin au şanse ţări ca Polonia sau Ungaria.
Autor: Székely Ervin, RADOR
