Revista presei internaţionale – 26 septembrie

Presa internaţională se concentrează din nou asupra situaţiei politice din Marea Britanie. Decizia Curţii Supreme a Regatului Unit, care a declarat ilegală suspendarea Parlamentului, încurcă planul privind Brexit, scrie The Wall Street Journal. Această răsturnare istorică de situaţie aruncă Marea Britanie în nu se mai ştie a câta criză politică, susţine The Daily Mirror. În schimb, europenii salută victoria pentru statul de drept din Regat, văzând decizia Curţii Supreme ca pe o hotărâre de referinţă care luminează perspectivele pentru democraţia liberală, notează Financial Times. Reprezentantul Parlamentului European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a declarat, citat de The Independent, că decizia vine ca o „mare uşurare în saga Brexit-ului”, care arată că „statul de drept în Marea Britanie este viu” şi nici Boris Johnson, nici vreun alt promotor al Brexit-ului nu vor mai putea acuza vreodată Uniunea Europeană că nu ar fi democratică. The Independent adaugă că, în drum spre Westminster, după umilitoarea înfrângere provocată de Curtea Supremă, premierului Boris Johnson i se cer demisia şi alegerile anticipate, în timp ce parlamentarii promit să apeleze la toate pârghiile lor pentru a-l opri să forţeze un Brexit fără acord.
La Bruxelles, în urma unui acord încheiat între Parlamentul European şi Consiliul UE, s-a stabilit că Laura Codruţa Kövesi, care şi-a clădit o reputaţie în ţara sa natală, România, va deveni procurorul-şef al UE, anunţă Politico. Parlamentul a câştigat bătălia, titrează Euractiv. Nominalizarea lui Kovesi a provocat tulburări în România, aminteşte The Washington Times, iar Atlanta Journal reţine că această desemnare este un semnal puternic că UE este fermă în combaterea infracţionalităţii financiare şi în protejarea banilor contribuabililor săi.
În SUA, transcriptul convorbirii telefonice dintre preşedintele american, Donald Trump, şi omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, care a dus la un scandal politic, a fost făcut public, anunţă The Wall Street Journal. Trump a recunoscut public convorbirea, dar a dezminţit acuzaţiile că ar fi făcut presiuni asupra omologului său ucrainean şi că ar fi condiţionat un ajutor militar pentru Ucraina de deschiderea unei investigaţii asupra democratului Joe Biden şi a fiului acestuia, detaliază The New York Times. Totodată, Trump i-a acuzat din nou pe democraţi că agită apele doar din calcule politice, adaugă ziarul american. La rândul său, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins informaţiile potrivit cărora preşedintele SUA ar fi făcut presiuni asupra sa, scrie Tass. Tulburată de temerea unei proceduri de destituire vizându-l pe Trump, Bursa de la New York a încheiat pe roşu marţi, semnalează Les Echos. Anunţul democraţilor în legătură cu o anchetă oficială asupra preşedintelui Trump a pregătit scena pentru o luptă intens partizană la Washington, crede CNN. Indiferent de rezultat, un câştigător clar pare să apară în urma acestui scandal care atinge administraţia, şi acela este preşedintele rus Vladimir Putin, care poate reaminti publicului rus că nu există nicio alternativă la forma sa de guvernare autoritară, opinează CNN.
Între timp, la New York, preşedinţii Statelor Unite şi Poloniei, Donald Trump şi Andrzej Duda au semnat o declaraţie comună privind avansarea cooperării militare bilaterale, deschizând calea pentru o prezenţă militară sporită a SUA în Polonia, informează Defense News. În plus, Varşovia doerşte de mult timp o prezenţă militară permanentă a Statelor Unite în Polonia, supranumită „Fort Trump”, pe fondul preocupărilor crescânde de securitate din cauza activităţilor ruseşti din regiune, aminteşte Defense News.
Menţionând un raport realizat de Centrul pentru Studierea Dronelor, The Wall Street Journal notează că 95 de state deţin în prezent drone militare, iar operaţiunile cu vehicule fără pilot devin frecvente în cadrul forţelor armate în întreaga lume, în moduri care schimbă securitatea globală. Cu numai câţiva ani în urmă, SUA deţineau monopolul asupra unor drone armate, de mare distanţă, însă actualul raport indică faptul că acest avantaj dispare, atenţionează The Wall Street Journal. În 2010, aproximativ 60 de ţări deţineau drone, acest număr crescând brusc în ultimul deceniu. China este un exportator de top de drone, alături de Israel şi SUA, potrivit raportului citat de ziarul american, iar oficialii Pentagonului şi-au exprimat îngrijorarea faţă de dominaţia Beijingului pe piaţa globală pentru drone mici.
La New York, la scurt timp după puternicul ei discurs rostit la summit-ul acţiunii climatice, la ONU, activista Greta Thunberg a aflat că fost desemnată printre cei patru laureaţi ai premiului internaţional pentru Drepturile vieţii, considerat un „Nobel alternativ”, informează The Guardian. Tânăra activistă a primit acest premiu acordat de Suedia, pentru că „a inspirat şi amplificat solicitările politice de adoptare a unor măsuri urgente în domeniul climei, reflectând fapte dovedite ştiinţific”, detaliază The Guardian.
O altă premieră este anunţată de The New York Times: Emiratele Arabe Unite îşi trimit primul astronaut în spaţiu. O rachetă lansată de la Centrul Spaţial Baikonur din Kazahstan îl va transporta la Staţia Spaţială Internaţională pe Hazzaa AlMansoori, a treia persoană dintr-o ţară arabă care merge în spaţiu, alături de colegii săi ruşi şi americani.

(Cristina Zaharia)