Titlurile din presa internațională reflectă așteptările legate de parada militară de la Moscova consacrată Zilei Victoriei, unde atenția a fost concentrată pe declarațiile lui Vladimir Putin.
”În discursul rostit cu ocazia a celei de-a 77-aniversări a înfrângerii Germaniei naziste, președintele rus și-a apărat războiul din Ucraina, trecând de la „cea mai strălucită generație” a Rusiei la o descriere a felului în care Ucraina ar fi fost înarmată de Occident în vederea unui atac iminent asupra Crimeii – o peninsulă anexată de Rusia în 2014”, citim în The Guardian.
”Discursul lui Putin cu ocazia Zilei Victoriei a fost relevant mai ales prin ceea ce nu a spus”, rezumă Washington Post retorica liderului de la Kremlin, subliniind omisiunile simbolice: președintele nu a vorbit despre conflictul din Ucraina ca despre un ‚război’, astfel că nu a declanșat mobilizarea generală pe care o anticipau analiștii. De asemenea, liderul rus nu s-a referit decât la luptele din regiunea Donbas, trecând sub tăcere faptul că Rusia a atacat Ucraina din patru direcții, că a fost silită să se retragă din Kiev, că, timp de peste două luni, a luptat din greu ca să cucerească orașul Mariupol, din sudul țării, și că acum se confruntă cu o contraofensivă ucraineană din sud și din nord. A treia omisiune, poate cea mai importantă, este lipsa oricărei referiri la vreo victorie; Putin nu a încercat să pretindă că Rusia câștigă”, mai notează Wahington Post, reamintind că unii analiști și oficiali occidentali estimaseră că Putin se va folosi de parada de 9 mai pentru a descrie actualul război drept o victorie sau măcar pentru a lăsa impresia că Moscova își atinge obiectivele.
Cu o zi înaintea lui Putin, Volodimir Zelenski a rostit un discurs istoric emoţionant, remarcă publicația elvețiană Le Temps. În timp ce Putin căuta să-și reunească țara prin amintiri legate de cel de-al Doilea Război Mondial, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a ripostat în propriul discurs rostit la Kiev: „Nu vom permite nimănui să-și însușească această victorie, nu vom permite ca ea să fie astfel reclamată”.
”De ziua Europei, 8 mai, liderul ucrainean a comparat invadarea ţării sale de către Rusia cu agresarea statelor europene de către Gemania hitleristă”. În acest discurs, şeful statului ucrainean a interpelat „rând pe rând, ţările care au suferit agresiunea Führerului”, începând cu Polonia, ”ţară în care naziştii şi-au început marşul şi au tras primul foc din al doilea război mondial” – preia și „Le Figaro”. ”Rusia încearcă să-şi depăşească maestrul şi să-l dea jos /pe Hitler/ de pe piedestalul celui mai mare rău din istoria omenirii, stabilind un nou record mondial de xenofobie, ură, rasism şi număr de victime pe care le pot produce”, a mai spus președintele ucrainean. Pe scurt, „un stil în alb și negru în fața unui cadru urban de dezolare și distrugere”, „o ruptură de stil cu discursul clasic al unui şef de stat, așa cum procedează adesea Zelenski”, conchide Le Figaro.
Ambele discursuri au marcat o aniversare urmărită cu atenție în Europa de Est, unde Rusia a pretins că luptă împotriva fascismului pentru a-și justifica bombardamentele asupra unor orașe precum Mariupol și Kiev și pentru a-și lansa în Ucraina cea mai mare campanie (militară) după cea din anii ’40 ai secolului trecut. În context, „The Times of Israel” compară ocuparea Ucrainei de către naziști cu actuala ocupație rusă: „în timpul celor doi ani de ocupaţie, naziştii au ucis 10.000 de civili la Mariupol, iar Rusia, în doar două luni de ocupaţie, a ucis 20.000 de persoane”.
”Ziua lui Putin sau a Europei?”, se întreabă publicația lusitană DIÁRIO DE NOTÍCIAS, pentru care invazia rusă a Ucrainei a făcut mult mai mult pentru recunoașterea importanței Uniunii Europene decât zeci de discursuri, teorii și modificări ale tratatelor. Asemeni crizei financiare și pandemiei. Acum, din nou, valoarea Europei este evidentă. De data aceasta, în primul rând, pentru ucraineni. Dar și pentru ceilalţi europeni.
Dacă Vladimir Putin încearcă să facă din 9 mai o zi a noii victorii și a manifestării puterii ruse faţă de Ucraina, liderii europeni au ocazia și datoria de a face astfel încât Ziua Europei să fie despre valorile fundamentale ale Uniunii Europene: democrație, libertate și pace. Exact valorile pentru care luptă ucrainenii – mai scrie Diario de Noticias.
De la Bruxelles, LA LIBRE BELGIQUE transmite că în iunie, Comisia Europeană intenţionează să prezinte opinia sa privind obţinerea de către Ucraina a statutului de candidat la UE, ceea ce ar deschide calea unui lung proces de negociere care va trebui aprobat de toate cele 27 de state membre, după cum a anunţat luni Ursula von der Leyen.
Tot de la Bruxelles, Corriere della Sera sintetizează propunerile lui Emmanuel Macron referitoare la viitoarea arhitectură europeană. „Discutând despre aderarea la Uniune a Ucrainei, Macron readuce în discuție o formulă care reprezintă un tabu în Europa: o uniune cu mai multe viteze. Președintele francez, făcând referire la o idee similară lansată în urmă cu treizeci de ani de François Mitterand, are în vedere intenția de a reuni sub o singură umbrelă toată Europa, chiar și pe cei care nu fac parte din Uniune și și-a anunțat intenția de a discuta pe acest subiect cu șefii de stat și de guvern în săptămânile următoare.
Ruxandra Lambru, Agenția de presă RADOR
