Revista presei internaţionale – 14 octombrie

Alegeri, separatisme, temerile provocate de virusul Ebola sunt principalele subiecte ale presei internaţionale.

Îngrijorarea crescândă referitoare la virusul Ebola dictează agenda politică europeană – El Pais notează că Bruxelles-ul a convocat o reuniune a miniştrilor sănătăţii, având pe ordinea de zi consolidarea mecanismelor de supraveghere pentru a evita sosirea pasagerilor cu símptome de boală. Altfel spus, explică Daily Telegraph, bolnavii infectaţi – chiar şi voluntarii europeni – vor fi trataţi în spitale locale şi vor fi repatriaţi doar „după caz”.

Ecourile referendumului din Scoţia nu s-au stins încă, cel puţin nu în Spania, unde naţionaliştii catalani anunţă o consultare populară similară pentru luna noiembrie. Sub titlul „Catalonia, o ameninţare mai mare ca Scoţia”, EL ECONOMISTA afirmă că problema scoţiană s-a rezolvat deja, cel puţin pentru moment, dar impulsul separatist catalan reprezintă o ameninţare mult mai mare. „Pieţele obligaţiunilor spaniole au dat deja dovadă de instabilitate în faţa votului de luna viitoare, dar experienţa scoţiană arată că pieţele vor fi zguduite cu adevărat abia cu o săptămână înainte ca referendumul să aibă loc. „Mai întâi scoţienii, apoi catalanii”, titrează la rândul său NEW YORK TIMES, care reproşează linia dură a guvernului de la Madrid într-o chestiune atât de serioasă şi de delicată cum este identitatea naţională a catalanilor.

Linie dură sintetizată sec de cotidianul madrilen ABC: „Referendumul este contrar Constituţiei”.
Alegerile din Ungaria sub ochiul critic al editorialiştilor de la Washigton Post: „Occidentul este tot mai alarmat de tacticile liderului Viktor Orban, reconfirmat la scrutinul de duminică. În declaraţiile sale despre intenţia de a realiza o Ungarie puternică, nu s-a sfiit să citeze ţări ca Rusia, China, Singapore sau Turcia, unde democraţia este secundară în faţa puterii statului”, se arată în publicaţia americană, care reaminteşte în context şi de politicile pro-ruse ale Budapestei.

Tot duminică au avut loc alegeri şi în Bosnia-Herţegovina, una dintre cele mai sărace ţări ale Europei. LE MONDE observă că reprezentanţii naţionalişti ai principalelor comunităţi (musulmană, sârbă şi croată) sunt favoriţi pentru a câştiga preşedinţia colectivă tripartită a ţării, explicând: „bosniecii au votat duminică pentru a-şi alege conducătorii într-un context de criză economică, de frondă socială şi de retorică naţionalistă care minează orice speranţă de redresare a ţării şi de apropiere de Uniunea Europeană”.

Cât despre viitorul scrutin prezidenţial din România, LIBERATION notează că afacerile de corupţie care au ieşit recent la iveală în legătură cu contractele EADS şi Microsoft pun în dificultate clasa politică, fie ea de dreapta sau de stânga. „La 25 de ani de la căderea lui Nicolae Ceauşescu, aceste scandaluri riscă să pună în umbră teme care îi preocupă pe români, precum dezvoltarea economică prea lentă, fractura socială dintre urban şi rural sau subfinanţarea educaţiei şi a sectorului medical”, conchide Liberation.