RADIO ROMÂNIA urează un călduros „La Mulţi Ani, România!”

RRA: De ce au ales studenţii din Republica Moldova România pentru studii şi e spun românii din Transcarpatia despre Ziua Naţională

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:20:50) – „Eu aleg România” – Realizatori: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu – Reporter: Nicoleta Ghişă (Radio Cluj)

Realizator: Studenţii din Republica Moldova care învaţă în facultăţile clujene ştiu exact de ce au ales România pentru studii. Nicoleta Ghişă de la Radio Cluj a aflat şi ce spun românii din Transcarpatia despre Ziua Naţională.

Reporter: De 1 Decembrie, echipa Radio Cluj iese în stradă, pentru a se întâlni cu cei care sărbătoresc Ziua Naţională şi va împărţi steguleţe în faţa Casei de Cultură a Studenţilor,a colo unde la ora 16:00 va fi vernisată expoziţia „Eu aleg România”. Înainte de acest moment am vrut să-i întrebăm pe studenţii din Republica Moldova de ce au ales România, respectiv Clujul, pentru a-şi face studiile.

-: România îmi este foarte aproape de sufletul meu, este o ţară europeană şi oferă posibilitatea de a studia la un nivel mult mai dezvoltat.

-: Întotdeauna m-am declarat şi m-am simţit român.

-: Am ales România pentru că mă simt ataşat de identitatea românească, mă simt bine aici şi chiar mi-am creat un confort sentimental.

Reporter: Radu, Nicolai, Maxim şi Dumitru, studenţi la Managementul organizaţiilor politice, Istorie, Filozofie şi Economie, ne-au dezvăluit sentimentele lor faţă de această sărbătoare.

Radu: Se sărbătoreşte şi la noi acasă ziua de 1 decembrie. Este ziua în care toţi românii de pretutindeni se unesc, simt în acelaşi fel.

Nicolai: E ziua în care s-a săvârşit dreptatea istorică. Mă simt şi mă declar român, indiferent pe care mal al Prutului m-aş afla, e sărbătoarea mea.

Reporter: O parte dinstr ascultătorii Radio Cluj se află dincolo de graniţe, în Ucraina. Ioan Buzău, profesor de istorie şi sociologie, vorbeşte despre mândria de a fi român.

Ioan Buzău: A fi român în dreapta Tisei este în primul rând o mândrie, în al doilea rand o obligaţie. M-am străduit să implantez în inima copiilor să fie în primul rând români şi buni creştini. Trăiască românii de pretutindeni, la mulţi ani, români!

RRA: Prezentare a Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:14) – „Eu aleg România” – Realizator: Vorbim acum despre clădirea unde s-a votat Unirea Transilvaniei cu România. Sala Unirii a fost construită înainte de 1900, având iniţial destinaţia de cazinou militar. Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia deţine însă şi alte două clădiri cu valoare de monument istoric. Intrăm acum în muzeu însoţiţi de istoricii Liviu Zgârciu şi Gabriel Rustoiu:

Reporter: Dincolo de exponate şi de istoria din spatele lor, Muzeul din Alba Iulia rămâne un simbol al actului înfăptuit la 1 Decembrie 1918.

Liviu Zgârciu: Prima clădire unde avem expoziţia de arheologie şi istorie, clădirea aşa-numită Babilon, a fost construită între 1851 şi 1853 şi iniţial a fost cămin de garnizoană a Armatei austriece, dar aceeaşi destinaţie s-a păstrat şi după 1918, până în 1968. Cealaltă clădire, Sala Unirii, iniţial a fost cazinou militar şi a fost construită între 1888 şi 1900. Ea a suferit anumite modificări în 1922, cu ocazia încoronării Regelui României Mari. Practic, s-a adăugat un portal triumfal la intrarea în Sala Unirii.

Gabriel Rustoiu: Dacă vorbim despre expoziţia de bază, vizitatorul nu ar trebui să ocolească exponatele, de exemplu, din zona Epocii Bronzului, obiectele care fac parte din civilizaţia dacilor. Aici poate fi admirat Tezaurul de argint de la /…/, acele /…/ cu reprezentări ale unor zeităţi dacice, cavalerul trac. Bineînţeles, nu puteau să lipsească obiectele de civilizaţie romană, să nu uităm, Alba Iulia este un oraş întemeiat de Legiunea a XIII-a Gemina după 106, iar Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia are cea mai mare colecţie de artefacte de provenienţă romană din România. Partea finală este dedicată actului de la 1 Decembrie, Primului Război Mondial şi ceea ce a însemnat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

RRA: Iaşiul – „Oraşul celor trei uniri”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:19) – „Eu aleg România” – Reporter: Horia Daraban

Realizator: Îi salutăm acum pe românii din Iaşi, capitala istorică a Moldovei. La Iaşi au fost luate marile hotărâri care aveau să ducă la realizarea Marii Unirii, spun istoricii. Un ieşean sută la sută, Horia Daraban, transmite din oraşul celor trei uniri:

Reporter: Un întreg capital simbolic poate fi aşezat în dreptul Iaşiului, atunci când se vorbeşte despre unirea românilor. Fără a forţa, putem spune că gestul unificării este al tuturor, iar în ceea ce priveşte capitala istorică a Moldovei, ea îşi defineşte rolul prin formula „Oraşul celor trei uniri”. De ce? Ei bine, un răspuns se găseşte în precizările profesorului Cătălin Turliuc, de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi.

Cătălin Turliuc: Avem informaţii că şi actul de la 1600-1601, şi ceea ce s-a întâmplat la 1859 şi mai ales ceea ce s-a întâmplat în dramaticul an 1918 sunt conectate cu oraşul Iaşi, care a fost în toate aceste instanţe un oraş-capitală, un oraş care a dat pe altarul unirii românilor jertfa sa. Ceea ce s-a întâmplat în 1918 este, poate, peremptoriu. După trei luni de război, Iaşiul a devenit capitala rezistenţei până la capăt. Aici au fost luate marile hotărâri care, în cele din urmă, aveau să ducă la realizarea Marii Uniri. Să nu uităm că Marea Unire a fost un şir de evenimente care au început cu primăvara anului 1918, cu 27 martie, atunci când Basarabia s-a unit cu ţara mamă, un act care a fost validat la Iaşi de către Guvernul Marghiloman, că Cernăuţiul, care a marcat unirea Bucovinei, a avut puternice rezonanţe la Iaşi, că voluntarii transilvăneni, cei care vor fi încadraţi în Armata română şi vor lupta pentru realizarea idealului naţional au fost primiţi aici, la Iaşi, în faţa statuii lui Alexandru Ioan Cuza, simbolul Unirii românilor.

RRA: Ce înseamnă să fii român, nu numai de 1 decembrie

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:26) – „Eu aleg România” – Realizatori: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu – Reporter: Oana Drăguleasa, Radio Bucureşti

Realizator: Ce înseamnă să fii român nu numai de 1 decembrie, a aflat de la Radio Bucureşti Oana Drăguleasa.

Reporter: Românul are ca tot omul, obiceiuri bune şi proaste. Chiar dacă tot anul îşi înjură ţara, ce-i drept, cu oarece afecţiune, de 1 decembrie devine brusc patriot, după calendar, că-i cu roşu, galben şi albastru, deci e dezlegare. Desigur, sunt şi excepţii. Noi ne aliniem aici pe coada mai scurtă şi încercăm să demonstrăm că principala caracteristică a românului e aceea că nu e român. Iată experimentul.

*

Reporter: Cum e românul?

-: Invidios.

-: Nehotărât, fragil.

Reporter: Tu cum eşti?

-: Puternic.

-: Darnică şi naivă.

Reporter: Defectele românilor?

-: Nu au, nu le recunosc.

-: Prea buni.

-: N-au noroc în viaţă.

-: Le place să fie împinşi de la spate.

-: Sunt prea neserioşi.

Reporter: Şi ale tale?

-: Sunt prea corect, sunt perfecţionist.

-: Sunt prea exigentă.

Reporter: Ce mănâncă românii?

-: Sarmale.

-: Friptură cu cartofi prăjiţi.

-: Ca şi turcii, rahat.

Reporter: Tu ce preferi?

-: Baclava.

-: Souvlaki cu tzatziki.

-: Tot ce-i din lapte.

-: Paste.

-: Shaorma cu de toate.

Reporter: Cuvintele cel mai des folosite de români?

-: „Vreau”.

-: „Huo”.

-: „N-am bani”.

-: „VIP”.

Reporter: Şi cel mai des folosite de tine?

-: „Doamne ajută” şi „sănătate”.

-: „Mulţumesc”.

-: „Ok”.

Reporter: Concluzie: toţi cei intervievaţi ştiu exact cum e românul, însă ei ies din tipare şi, clar, nu încap în definiţii. Asta înseamnă ori că toţi suntem excepţii, păcat că asta nu ne face un popor excepţional, ori că nu există români, ci doar români, diverşi şi diferiţi, clujeni şi bucureşteni, nemţi de Dăbuleni, vikingi de Teleorman şi britanici de Şimleu, după cum se simte fiecare. România nu e o linie de producţie care scoate pe bandă români stas. Românul nu poate fi băgat cu forţa într-o conservă, etichetată şi livrată apoi la export sau pusă pe raftul istoriei, românul poate fi oricum sau nicicum, şi cred că aici ne încadrăm. La mulţi ani!

RRA: Moment simbolic în Sala Unirii din Alba Iulia

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 11:07) – „Eu aleg România” – Reporter: Mihai Bantea

Realizator: De la Bucureşti, vă invităm acum să luăm pulsul acestei zile şi de la Alba Iulia. Acolo se află Mihai Bantea, dacă am înţeles eu bine, chiar la Sala Unirii. Bună dimineaţa, Mihai, ne auzi?

Reporter: Bună dimineaţa, vă aud.

Realizator: Ce se întâmplă acum în oraşul Marii Uniri?

Reporter: La această oră, în piaţa din faţa Sălii Unirii s-au adunat câteva sute de oameni, pentru a lua parte la un moment simbolic, un moment tradiţional, este vorba despre primirea soliilor din cetăţile de scaun. Un fapt care aminteşte de cele trei provincii mari înainte de Unire, Moldova, Ţara Românească şi Ardealul, dar şi un moment care aminteşte de faptul că la 1 Decembrie 1918 aici, la Alba Iulia, au fost prezenţi 1228 de delegaţi care au semnat pentru alipirea Ardealului la România. Deocamdată, momentul este în desfăşurare, este un moment artistic, interpretat de actori, dar un moment foarte gustat de public.

Realizator: Mulţumim, Mihai Bantea, pentru aceste detalii.

RRA: Zilele marii Uniri la Arad şi Timişoara, în 1918

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:28) – „Eu aleg România” – Realizatori: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu – Reporter: Sergiu Galiş (Radio Timişoara)

Realizator: Timişoara – era un oraş care trăia atunci vremuri pe care acum nu prea putem să le imaginăm. Îl salutăm pe Sergiu Galiş de la Radio Timişoara.

Reporter: De aici, din vest, vă spun servus. La mulţi ani, România! Ce destin ciudat pentru două oraşe aflate la doar un galop de cal unul de celălalt. În zilele atât de tulburi ale începutului de iarnă acum 96 de ani, Aradul şi Timişoara, oraşele mari ale pe atunci Ungariei de Sud, trăiau cu totul diferit vremuri pe care acum încercăm dar nu putem, nu avem cum să ni le imaginăm. În decembrie 1918, cine din cei de azi ştie că Timişoara era un oraş stăpânit de armata sârbă de ocupaţie sau că Aradul, liniştitul oraş de pe Mureş, a fost motorul marii Uniri, locul în care destinul a adunat laolaltă personalităţi cu o forţă pe care alte naţiuni din cele multe care trăiesc aici împreună nu le-au avut. Niciodată nu trebuie uitată seara de 13 noiembrie 1918, când în clădirea care azi adăposteşte Universitatea „Aurel Vlaicu”, pe atunci fosta prefectură a Aradului, Goldiş, Lazăr, Cicio Pop, Vaida-Voevod şi ceilalţi lideri ai Consiliului Naţional Român Central rezistau presiunilor trimişilor guvernului ungar şi alegeau calea cea mai grea: ruperea totală de Austro-Ungaria. Două zile mai târziu, la Arad, Consiliul declara unirea românilor din Ungaria cu Regatul României. Tot aici s-a hotărât organizarea marii Adunări de la Alba Iulia, iar la doar o poştă distanţă, la Timişoara, trenurile şi drumurile erau controlate de soldaţii sârbi, pentru ca românii de aici să nu plece la Alba Iulia. O istorie incredibilă, pe care noi, cei din vest, şi voi, ceilalţi, vă rog să n-o uitaţi!

RRA: Ziua României la Târgu-Mureş

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:39) –

Realizator: Vom afla în câteva momente şi ce spun colegii noştri de la Târgu-Mureş.

Reporter – Alexandra Didilescu: Cinci silabe, viaţa-ntreagă, Transilvania îmi eşti dragă! Cu atât mai mult astăzi, când sărbătorim întregul de care aparţii atât de legitim: România.Cu atât mai mult cu cât sunt unii care te acuză că ai fi în continuare ruptă şi te folosesc pe postul de măr al discordiei; sau alţii, care spun despre noi, cei care locuim pe pământurile tale că nu ştim să ne înţelegem şi că ne lipsim unii pe alţii de drepturi. Poate nu au stat niciodată să îţi asculte povestea. O desenăm noi acum.

-: Am desenat toată ţara: cu toată Muntenia, Moldova, Ardeal.

-: Prin unire, prin înţelegere, să nu fie atâta ură între oameni.

-: În Moş Crăciun.

-: O stare de bine, oameni zâmbitori.

-: Aş desena totul; deci şi sărbătoarea şi înţelegerea între oameni, între naţionalităţi.

Reporter: Frunos cuvânt. Parcă ne face să ne simţim şi mai mult legaţi de mult râvnita Europă care ne învaţă şi ne cere totodată că nu etnia îl face pe om şi că de aceea, adunând români, maghiari, germani avem un singur rezultat posibil: valoarea. O dovedesc prietenii mei Andrei şi Emeke, născuţi amândoi pe 1 decembrie.

-: Când eram mic eram trist că fiindcă nu puteam sa îmi servesc colegii de la şcoală cu bomboane, dar acum e bine, fiindcă sunt liber.

-: Noi acasă nu prea am sărbătorit Ziua României, ci am sărbătorit ziua mea. Toată lumea face glume că o unguroaică s-a născut pe 1 decembrie. Dar mie îmi place.

Reporter: Iar dacă 1 decembrie ar fi Moş Crăciun, noi cei din Transilvania am dori tuturor:

-: Pace, libertate, linişte şi voie bună.

-: Sănătate, că e mai bună decât toate.

-:O viaţă mai bună.

Reporter: Pentru că ştim toţi extrem de bine că azi e Ziua:

-: a lui România.

RRA: Tradiţiile de 1 Decembrie pentru români

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:56) – „Eu aleg România” – Realizatori: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu

Realizator: Ascultaţi Radio România Actualităţi, o ediţie specială realizată cu toate posturile corporaţiei Radio România. Suntem împreună de 1 decembrie, de Ziua Naţională, alături de românii din ară şi străinătate. Rămânem puţin prin ţară pentru că mare parte din corespondenţii Radio România au încercat să afle dacă romanii mai ţin la tradiţiile de 1 decembrie.

-: Acum, o tradiţie se impune în timp, probabil 25 de ani nu e încă prea mult timp ca să putem vorbi de o tradiţie. Pentru mine este.

-: A devenit o tradiţie. Din nefericire, această tradiţie nu a scăpat de festivismele caracteristice unei anume epoci…

-: Teoretic există această tradiţie, important e s-o transmitem frumos şi generaţiilor viitoare pentru că este un eveniment important în viaţa noastră.

-: Toată lumea se aşteaptă ca de 1 decembrie să avem zi liberă, aici s-a creat tradiţia, am putea spune, Altfel, nu ştiu, defilări, discursuri, lucruri de genul acesta care aparţin mai mult de latura oficială a societăţii româneşti şi mai puţin de cea a omului obişnuit.

RRA: Plimbare simbolică de unire a familiei regale, la bordul trenului regal

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie,ora 10:32) – „Eu aleg România”

Realizator: Principesa Margareta şi Prinţul Paul au un itinerariu omagial astăzi, cu trenul regal. Au plecat din Sinaia,.vor opri prin mai multe localităţi şi chiar la această oră se află la Sinaia. Acolo se află şi Simona Uţă.

Reporter: Bună dimineaţa şi la mulţi ani români! Trenul a ajuns în Ploieşti, a staţionat preţ de 15 minute. Trebuie să ştiţi că au fost sute de ploieşteni pe peronul gării. Cred că se aude încă muzica de fanfară aici. Alteţele Lor Regale Principesa moştenitoare şi Principele Radu, însoţiţi de Alteţa Regală Principesa Maria şi Principele Nicolae au coborât pe peron pentru a saluta oamenii, au fost întâmpinaţi cu imnul naţional dar şi cu imnul Casei Regale, au făcut poze, au fost prietenoşi, au spus „La mulţi ani”, au primit zeci de buchete de flori. De aici vor pleca mai departe. Drumul de astăzi urmează să fie o oprire în Buzău în jurul orei 11:55, apoi la Râmnicu-Sărat, 12:47, Focşani, 13:45, iar după aceea, pe seară, trenul regal care poartă în această plimbare simbolică de unire familia regală va ajunge în Bucureşti.

RRA: Cum s-au pregătit oltenii de 1 Decembrie

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:35) – Realizator: Cum se pregătiră oltenii de 1 Decembrie vom afla în orele următoare, dar ce înseamnă să fii de-al zonei, ne spune un oltean get-beget, Ducu Mogoşanu, de la Radio Craiova.

Reporter: La mulţi ani, stimaţi conaţionali! Vreau să vă iau din griji şi să spun înaintea tuturor că, da, noi suntem ăia care am aruncat vaca din avion ca să facem lapte praf, care stingem becul cu piatra, tot aşa cum verificăm şi dacă geamurile sunt închise atunci când adormim şi, da, tot noi purtăm trei ani o bască, un an pe faţă, un an pe dos şi un an pe şaua de la bicicletă. Dar mai avem şi scuze pentru comportamentul nostru atipic, locuim vara la plus 50 de grade şi ne mutăm iarna la minus 30. Cum vreţi sa facem avere dacă seceta roade înaintea noastră mămăliga şi prazul, dacă iarna ne curăţăm hornurile mergând pe zăpadă şi primăvara ne iau apele casele? Şi cu toate astea, până şi natura s-a inspirat de la noi. Este adevărat însă şi că tot noi am vrut să dăm ora exactă, iar după ce am zis „Aici Craiova, România!”, nu am mai găsit ceasul. Înseamnă că sunt prea puţine. Ştiţi că în DEX, una dintre explicaţiile pentru termenul de oltean este „precupeţ care vinde fructe şi legume”? Ei bine, noi suntem ăia care le vindem castraveţi bulgarilor. „Foaie verde, măghiran”, nu vine de ici, de colo, căci cuvântul măghiran vine din termenul arab „marghamie”, care înseamnă „incomparabilul”. Dar două minute sunt prea puţine pentru nişte oameni care vorbesc mult, e adevărat, fără să spună nimic, deci, una peste alta, „m-a făcut muica oltean, dar am iertat-o”. Acu, mă scuzaţi, strigă cineva „şefu'” şi trebuie să răspund.

RRA: Ziua de 1 Decembrie, sărbătorită în Dobrogea

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 11:19) – „Eu aleg România” – Reporter: Liliana Moldoveanu

Realizator: Şi în Dobrogea, 1 Decembrie este sărbătorit alături de turci, tătari, ruşi, lipoveni, aromâni. În Dobrogea s-a născut pianista Roxana Bajdechi, cea care şi-a învăţat prietenii din străinătate să gătească româneşte.

Şi tot în Dobrogea, lipoveanul Ivan Patzaichin a creat canotca, o ambarcaţiune concepută chiar de sportiv pentru a admira Delta Dunării. De 1 Decembrie, de la RADIO CONSTANŢA, Liliana Moldoveanu:

Reporter: La Mulţi Ani, România! La Mulţi ani, români! În Dobrogea, ne prindem în Hora Unirii, sub tricolor, toţi cei care trăim pe acest pământ, împreună, într-o diversitate de tradiţii istorice şi culturale, turci, tătari, ruşi, lipoveni, germani, greci, aromâni, bulgari, italieni, armeni, români. Oameni care îşi ajută semenii în tăcere, schimbând destine, împlinind vieţi. Tot timpul mai este ceva de adăugat, de iertat, de iubit, de învăţat. Iar dacă am fost plecaţi mai mult timp din ţară, la întoarcere am spus, fiecare dintre noi, „mai bine ca aici nicăieri nu este, cu munţii mei, cu brazii mei, cu marea mea, cu Dunărea mea, cu doina mea, cu plânsul meu, cu râsul meu, cu dorul meu”. Modele de conduită, de viaţă, de implicare sunt prezente în emisiunile RADIO CONSTANŢA, fie şi de pe alte continente, cum este pianista Roxana Bajdechi, stabilită la Boston. După concertele susţinute, şi-a învăţat prietenii din Japonia, Spania, Italia, Grecia sau America să gătească româneşte, să cânte colinde şi să transmită mai departe echilibrul şi armonia trăite într-o familie frumoasă din Constanţa.

Roxana Bajdechi: Am constatat de fiecare dată că românii nu se dau bătuţi. Sunt gata de luptă şi de a schimba lucrurile în bine. La Mulţi Ani, România!

Reporter: Cum să nu remarci din prima clipă modestia omului Ivan Patzaichin? În faţa podiumului campionilor secolului XX, un lipovean autentic, care îşi petrece acum timpul promovând frumuseţile Deltei Dunării dintr-o canotcă, o combinaţie între canoe şi lotcă, o ambarcaţiune concepută chiar de sportiv.

Ivan Patzaichin: Sportul m-a purtat de-a lungului timpului în toate colţurile lumii, dar azi sunt aici, în cea mai frumoasă ţară de pe mapamond.

Reporter: Este România noastră, a tuturor românilor!

RRA: Campania „Am reuşit în ţara mea” – Petru Rogojanu, absolvent al Swiss Web Academy

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 10:51) – „Eu aleg România” – Realizator: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu

Realizator: 1 Decembrie – Ziua Naţională a României, cu cele mai frumoase poveşti de succes ale românilor, în fiecare zi am vorbit despre tinerii care au reuşit, sunt adevăratele valori ale României, iar numele lor, de cele mai multe ori, sunt cunoscute şi în străinătate. Este o campanie Radio România pe care noi am denumit-o „Am reuşit în ţara mea”. Povestea unuia dintre aceşti tineri vine din Sibiu. Eu vă spun doar atât, are 12 ani şi este pe cale să doboare toate recordurile universitare din Europa. Despre cel care poate spune acum „Am reuşit în ţara mea”, aflăm mai multe de la Carmen Vulcan.

Petru Rogojanu: La cursul de design am făcut site-ul de la Palatul Copiilor, care a fost acceptat ca site oficial, după aia la cursul de programare am făcut site-ul de la Colegiul Brukenthal, cu care am ţinut prima dată programare, eu iubesc mai mult limba germană.

Reporter: Nu mulţi specialişti în IT se pot lăuda cu asemenea performanţe, dar ce să spunem atunci când ele aparţin unui puşti de doar 12 ani? Petru Rogojanu este acum elev în clasa a VII-a la Colegiu Naţional Brukenthal din Sibiu, dar pasiunea sa pentru calculatoare a început de mult. A urmat întâi cursurile de informatică la Palatul Copiilor şi apoi, la doar 10 ani, a ţinut morţiş să se înscrie la cursurile de web design de la Asociaţia Profesională Swiss Web Academy din Sibiu, unde cursanţii sunt doar adulţi. La început a fost refuzat, din cauza vârstei, dar la insistenţele lui şi ale părinţilor, a fost acceptat până la urmă, cu condiţia însă de a renunţa, dacă nu va putea face faţă. Petru a depăşit însă toate aşteptările, mărturiseşte mama sa, Oana Rogojanu.

Oana Rogojanu: Eu am o pregătire tehnică si m-am înscris împreună cu el din dorinţa de a-l ajuta şi de a vedea unde se poticneşte, să simt şi eu pulsul cursului şi să simt atunci când e în regulă să ne retragem dar nu a fost cazul, nu ne-am retras. Mai mult, Petru m-a depăşit, a avut un proiect mult mai bun decât al meu, Petru a reuşit să continue şi programarea, eu nu, el a absolvit cursul de programare primul din grupa aceea, nu au fost mulţi adulţi care au continuat programarea după web design pentru că este complicat.

Reporter: Băiatul a obţinut până acum atestate în web design şi programare web acreditate de Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Neuchatel, Elveţia, o premieră pentru Haute École des Juniors, spune directoarea Swiss Web Academy, Daniela Chrzanovski.

Daniela Chrzanovski: Această universitate, niciodată nu a acordat o atestare unui copil, deci pentru ei a fost o surpriză, dar au fost deosebit de deschişi la a acorda această atestare competenţelor pe care le deţine Petru şi nu vârstei lui.

Reporter: De curând, Petru a fost acceptat să se numere printre cei doar cinci cursanţi care vor continua modulul de web expert, iar dacă îl va absolvi, anul viitor are şansa să devină cel mai tânăr deţinător al unei formări echivalente unui master universitar complet în domeniul web, recunoscut în toată lumea.

RRA: Eu aleg România – Mesaj din partea militarilor din Afganistan de Ziua Naţională a României

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie,ora 11:44) –

Realizator: Colonelul Daniel Haralambie Popescu este reprezentantul naţional al armatei române în Afganistan. Este de asemenea şi şef al echipei de legătură dintre Statul Major General din România şi autorităţile militare din Afganistan. Câteva gânduri bune le-a surprins Cristi Dumitraşcu.

Daniel Popescu: În preajma zilei de 1 decembrie şi gândurile noastre se îndreaptă tot către casă. În continuare militarii noştri din teatrul de operaţii Afganistan îşi desfăşoară sarcinile şi îşi îndeplinesc misiunile încredinţate cu acelaşi profesionalism. Chiar dacă misiuinea ISAF se apropie de sfârşit şi suntem în perioada de tranziţie către noua misiune Resolute Suport care va începe de la 1 ianuarie 2015, în partea de sud a Afganistanului militarii noştri fiind de altfel în continuare dizlocaţi atât în capitală cât şi în zona de est a Afganistanuluiu şi în zona de sud în Kandahar. Iar principala misiune a unităţii luptătoare de aici din Kandahar, a companiei de protecţie şi apărare apropiată a aeroportului din Kandahar, din cadrul bazei, este de a asigura protecţia zborurilor la aterizare şi decolare, precum şi protecţia bazei prin executarea de misiuni de patrulă exterioară şi de asemenea de a acţiona ca unităţi de reacţie rapidă pentru intervenţii în aria de operaţii. În momentul actual suntem în ceremonii cu ocazia Zilei Naţionale a României, care coincide şi cu încheierea misiunii companiei de protecţie apropiată a aeroportului din Kandahar. În numele tuturor militarilor români din teatrul de operaţii Afganistan doresc să adresez tradiţionala urare de „La mulţi ani” tuturor românilor şi îi asigurăm că ne vom întoarce sănătoşi acasă, cu sentimentul îndeplinirii misiunii. La mulţi ani, România!

RRA: Ziua naţională pentru românii din străinătate

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 11:30:24) – „Eu aleg România” – Realizator: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu –

Realizator: Îi salutăm şi pe românii din străinătate. Şi pentru ei este o zi specială, astăzi, 1 decembrie, chiar dacă sunt la mii de kilometri distanţă de casă. „Eu aleg România” – ascultaţi o ediţie specială realizată de Radio România Actualităţi, alături de toate posturile corporaţiei Radio România. Iar acum, la 11:31, colegii noştri din ţară au vrut să afle dacă românii mai sunt sau nu patrioţi şi în ce fel.

-: Cred că este ziua în care patriotismul trebuie să iasă la iveală şi mă refer la acel patriotism adevărat, nu neapărat la un patriotism deşănţat, un patriotism din acesta care face furori în acea zi, şi în restul zilelor ne uităm cu alţi ochi la România şi la români. Cred că este ziua în care toţi trebuie să ne simţim mândri că aparţinem acestei naţiuni, pentru că avem o istorie de mai bine de 2.000 de ani, cu care nu multe naţiuni se pot mândri.

-: Este o zi în care vibrăm. Clar ne simţim bine, suntem liberi, suntem acasă. Este o zi deosebită pentru că simţi că aparţii teritoriului ăsta.

-: Părerea mea este că nu o singură zi pe an trebuie să defilăm cu tricolorul în piept sau să ne afişăm simbolurile naţionale. Patriotismul înseamnă şi să-ţi faci cu dedicaţie treaba la locul de muncă, în familie ş.a.m.d., este traiul de zi cu zi pe care îl duci, astfel încât să fii mândru de ceea ce faci.

-: Practic, pe 1 decembrie, toţi suntem români.

RRA: 1 Decembrie, la Chişinău

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 11:53) – „Eu aleg România” – Reporter: Corneliu Rusnac

Realizator: Pe 1 Decembrie 2011, de Ziua Naţională a României, la ora 14:00, ora exactă era dată la RADIO ROMÂNIA, de la Chişinău. Acest moment marca lansarea oficială a RADIO CHIŞINĂU. La Mulţi Ani colegilor noştri! La Mulţi Ani, România! Corneliu Rusnac are un mesaj de la RADIO CHIŞINĂU.

Reporter: Bună ziua şi felicitări tuturor românilor, astăzi, de 1 Decembrie, oriunde s-ar afla. 1 Decembrie este sărbătorit şi de românii din Republica Moldova, astăzi, poate cu mai puţin fast, deoarece ieri am avut aici alegeri parlamentare şi toată lumea este epuizată după o campanie care a durat două luni. A fi astăzi român în Republica Moldova, într-o ţară cu o istorie şi o limbă românească, înseamnă a fi, în primul rând, european, a-ţi dori să fii cât mai aproape de UE şi de România. Dar cel mai bine vă pot spune chiar românii basarabeni ce înseamnă pentru ei ziua de 1 Decembrie.

-: 1 Decembrie, ziua Unirii, a fost un eveniment foarte important, deoarece perioada interbelică este perioada dezvoltării noastre, apogeul dezvoltării noastre. Apogeul Moldovei, în componenţa României.

-: Nu este bine să fie două state despărţite. Suntem acelaşi sânge, aceiaşi fraţi.

-: Bunelul meu a participat la făurirea acestei uniri, a fost căpitan în Garda de onoare, la Ferdinand. Şi toată viaţa ne-a povestit de lucruri frumoase.

Reporter: 1 Decembrie este şi ziua de naştere sau mai degrabă de renaştere a postului RADIO CHIŞINĂU. Postul nostru de radio a fost înfiinţat iniţial în 1939, fiind primul studio regional al RADIO ROMÂNIA şi al doilea după RADIO BUCUREŞTI. Din păcate, atunci a existat doar 300 de zile, fiind închis o dată cu ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice, în 1940. A fost redeschis la 1 decembrie 2011. Astăzi, RADIO CHIŞINĂU este din nou parte a RADIO ROMÂNIA şi, putem spune, se află în linia întâi aici, în Republica Moldova, unde peisajul mediatic diferă foarte mult de cel din ţară. RADIO CHIŞINĂU a devenit o voce importantă, care aduce mesajul României la ascultătorii din Republica Moldova, dar şi pe cel al românilor din Basarabia la ascultătorii din ţară. Iată deci o sărbătoare dublă pentru noi şi nu îmi rămâne decât să spun încă o dată La Mulţi Ani, România, La Mulţi Ani, RADIO CHIŞINĂU!

RRA: Ziua Naţională a României, 1 Decembrie, în străinătate

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 11:50:50) – „Eu aleg România” – Realizator: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu – Reporter: Mihaela Dincă

Realizator: Trimitem acum un gând bun şi românilor din străinătate care ne ascultă pe internet pe adresa www.romaniaactualitati.ro. Şi acolo, în micile comunităţi, se simte atmosfera de sărbătoare. Mihaela Dincă, de la Radio România Internaţional, completează acest tablou.

*

Ioan Goţa: La mulţi ani tuturor românilor de acasă şi din lumea largă!

Adina Giurgiu: De Ziua Naţională, 1 Decembrie şi cu o mică întârziere de Ziua Românilor de Pretutindeni, 30 noiembrie, de Sfântul Andrei.

Reporter: Şi ca să n-o dăm anonimă, semnăm.

-: Eu sunt Ioan Goţa de la Viena, Austria.

-: Eu sunt Adina Giurgiu, din Auckland, Noua Zeelandă.

Ioan Goţa: Noi, la Cercul Cultural Unirea deja am sărbătorit Ziua Naţională, ca în fiecare an, la Viena, cu un mare spectacol folcloric românesc.

Adina Giurgiu: Şi noi, de la Asociaţia Doina, am fost la Christchurch, unde avem de câteva luni o soră mai mică, Asociaţia Românilor din Insula de Sud, Romaniţa.

Reporter: Şi la fel s-a întâmplat şi în multe alte ţări din Europa şi până America, din Africa până în Asia, de la spectacole cu artişti români, expoziţii, conferinţe până la reuniuni pur şi simplu prieteneşti, pe motive româneşti, pentru că asemenea momente le întăresc românilor sentimentul că sunt o comunitate oriunde s-ar afla.

Ioan Goţa: Într-o comunitate unită e mai uşor să te simţi aproape de oamenii şi locurile dragi de acasă.

Reporter: Bun. Dar mai exact ce înseamnă să fii român departe de România?

Ioan Goţa: Limba pe care o vorbim, oamenii cu suflet deschis, tradiţiile, cultura în general atât de vastă şi bogăţiile ţării natale.

Adina Giurgiu: Şi să-ţi păstrezi ca pe o valoare identitatea românească, indiferent de distanţe.

Reporter: Indiferent de definiţii şi distanţe, există cu siguranţă un loc unde oricând românii de oriunde se pot simţi acasă, reuniţi în cuget şi simţiri. Ne place să credem că s-ar putea numi Radio România Internaţional, dar unde guvernează o lege imbatabilă – timpul şi unde sunt doi, secundele cresc repede la număr, iar dacă-s trei, deja trebuie să spunem pe scurt la mulţi ani!

Adina Giurgiu: La mulţi ani!

Ioan Goţa: La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!

RRA: Eu aleg România – Te Deum Laudamus la Patriarhia Română

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie,ora 12:03) –

Realizator: La Patriarhia Română are loc chiar în aceste momente un Te Deum dedicat Zilei Naţionale. Suntem acum în legătură directă cu Cristian Curte.

Redactor: Bună ziua şi bine v-am găsit de aici de la Catedrala Patriarhală unde chiar în aceste momente se desfăşoară slujba de Te Deum în cinstea sărbătorii naţionale de la 1 decembrie. Slujba este oficiată de Părintele Patriarh Daniel şi a fost precedată de dimineaţă de o liturghie urmată de un parastas pentru pomenirea tuturor celor care au contribuit la Marea Unire a Transilveniei cu patria mamă. De altfel ar trebui spus că Biserica Ortodoxă numită de Eminescu „maica poporului român” a fost un element important al unităţii celor trei ţări româneşti, contribuind la consolidarea ideii de unitate a neamului nostru. Cărţile de cult care au circulat dintr-o parte în alta a Carpaţilor, preoţii transilvăneni care erau pregătiţi în mânăstirile din Ţara Românească, ierarhii bisericii care erau adesea hirotoniţi în Muntenia, toate acestea i-au unit pe români şi le-au consolidat în acele vremuri vitrege conştiinţa că formează un singur popor care are aceeaşi limbă şi credinţă. Slujba pe care tocmai o ascultaţi în aceste momente, aşa numitul Te Deum Laudamus, se oficiază în anumite momente ale anului pentru a aduce mulţuimire lui Dumnezeu. În cazul de faţa este vorba despre o rugăciune a bisericii care îi dă slavă Sfintei Treimi pentru unitatea naţională a românilor înfăptuită deplin la 1 decembrie 1918.

 

RRA: Radio 3 Net sărbătoreşte ziua de 1 Decembrie

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:19) – „Eu aleg România” – Reporter: Florin Dumitru

Realizator: Puneţi degetul pe Glob, oriunde, sau pe o hartă. Acolo, cel puţin un român râde, undeva, un alt român oftează, poate că vrea acasă. Radio 3Net este acasă, alături de fiecare român din orice colţ al lumii. Se topesc mii de kilometri cu un singur click. Garantează pentru asta Florin Dumitru.

Reporter: Salut, sunt Ziua României şi de la an la an mă simt diferit. Motivele de sărbătoare devin cam strâmte, iar lumânările se înmulţesc, însă nu în cinstea mea. Nu vreau surle şi trâmbiţe, parade fastuoase şi exces de culoare într-o singură zi. Vreau sărbătoare pentru fiecare, zilnic şi necondiţionat. Vreau să simt aerul festiv şi cei care află că se întâmplă ceva cu mine abia atunci când ies din casă şi văd steguleţe tricolore la autobuze. Vreau să le pese şi celor care mai au măcar spiritul intact şi nu neapărat tot bagajul de cunoştinţe aruncat pe umeri. Fac cinste tuturor. Îmi împart bogăţiile. Voi alegeţi ce e mai important, aurul sau Delta, marea sau muntele, căile sau drumurile. Am o singură doleanţă. Dacă eu vă fac cinste, aştept acelaşi lucru în schimb. Vreau cinste mie, prin resursele şi putinţele voastre. Demonstraţiile cu argumente reale că sunt de pus în ramă. Puneţi degetul pe Glob, pe hartă, pe orice obiectiv din cameră. Undeva, un român ne aude, undeva, un român râde, undeva, un român oftează. Vrea acasă, vrea libertate şi tratament egal. Radio 3Net „Florian Pittiş” este acasă, alături de fiecare român din orice colţ al lumii. Un singur click şi este conectat la cultura lui, la limbă şi la informaţie şi mai mult de atât, la zâmbet, pentru că zâmbetul unui român de-al meu este mai important decât zâmbetul de pe orice monedă sau hârtie. Dacă îmi permiteţi să mă joc – 1 Decembrie şi apoi altele. Povestea asta nu are sfârşit, trebuie doar să o începem mai cu grijă şi respect, de sine, de semeni, de ţară. De ziua mea schimbăm Ro-mânia în Ro-veselia. Până la anul, nu uita, zâmbeşte mai des, românule, oriunde te-ai afla!

RRA: 1 Decembrie, sărbătorit de Radio România Cultural

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:13) – „Eu aleg România” – Realizator: Ce ar fi România fără Brâncuşi, fără Eminescu, fără Porumbescu, dar fără Radio România Cultural? Este un post de radio care dă tonul culturii. Şi nu doar pe plan naţional, ci pe cele mai renumite spaţii şi dimensiuni internaţionale. Andreea Ionescu, de la Radio România Cultural, vine cu argumente.

Reporter: O amprentă a vieţii trăite în România a rămas imprimată în opera lor, iar România a devenit cunoscută în lume. De 1 Decembrie, Radio România Cultural spune precum poetul naţional: „Vrei viitorul a-l cunoaşte, te întoarce spre trecut”. Azi, Mircea Cărtărescu, Vlad Ivanov, Silviu Purcărete, Alina Cojocaru, Cristian Mungiu, Norman Manea, Mircea Cantor, Dan Perjovski, Herta Mueller, toţi cei rostiţi şi nerostiţi, dar aşezaţi în gând după fiecare virgulă, înseamnă timpul prezent, în spaţiul cultural al României celor şase continente. La Radio România Cultural, 1 Decembrie e ora astrală a românismului şi cei 96 de ani trecuţi din 1918 până azi ne determină să o pornim în căutarea brandului de ţară şi îl găsim în locurile unicat din România şi în evenimentele culturale la care Radio România Cultural este partener de tradiţie, festivalurile internaţionale de teatru şi film. Dăm tonul culturii şi o facem şi prin evenimentele noastre internaţionale care adună întotdeauna un public numeros – RadiRo şi Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură. Pentru toate aceste nume şi întâmplări, Radio România Cultural confirmă – mândria de a fi român există de fapt zilnic, nu doar pe 1 Decembrie. La mulţi ani, România, la mulţi ani, români!

RRA: Mărturii de Ziua Naţională, înregistrate de Agenţia de Presă RADOR

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:17:27) – „Eu aleg România” – Realizatori: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu

Realizator: Să le spunem „La mulţi ani” şi colegilor noştri de la Agenţia de Presă RADOR, cei care ne asigură în fiecare zi cele mai interesante şi importante ştiri ale zilei. Pentru astăzi, Silvia Ionescu a ales să ne ofere nu doar ştiri, ci şi cele mai emoţionante mărturii legate de 1 Decembrie. Acestea au fost păstrate cu mare grijă în fonoteca radio.

Cardinalul Iuliu Hossu: Prin hoătârea noastră se înfăptuieşte Unirea Mare, una şi nedespărţită. /…/ fericiţi toţi românii de pe aceste plaiuri. Ne unim pe veci cu ţara mamă, România.

Realizator: Cu aceste cuvinte începea Declaraţia de Unire, citită de episcopul de Cluj şi Gherla, Iuliu Hossu, la 1 Decembrie 1918. Acestui document audio cu o mare valoare istorică şi emoţională îi adăugăm un altul, mărturia unui participant de seamă la Marea Adunare de la Alba Iulia, generalul Emilian Ionescu, decorat cu Înalte Ordine ale României şi Franţei.

Emilian Ionescu: În dimineaţa de 1 Decembrie am participat la marea întrunire din Sala Unirii. Nu pot să uit niciodată manifestarea şi acel entuziasm, după ce ai impresia că zidurile se cutremură şi mai ales la Marea Adunare de la Câmpul lui Horia, de pe malul Mureşului, unde erau adunaţi aproape 100.000 de oameni şi tot câmpul acela părea un imens covor, împestriţat de costumele venite din toate părţile.

Realizator: Înregistrate cu 40 de ani în urmă de părintele Todericiu şi de Muzeul de Istorie al Bucureştiului, aceste mărturii au fost oferite arhivei de istorie orală a Societăţii de Radiodifuziune. Puteţi descoperi şi alte comori din arhiva de istorie orală, pe site-ul rador.ro.

RRA: Discurs rostit de preşedintele ales Klaus Iohannis, aflat la Alba Iulia de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:25) – „Eu aleg România” – Realizator: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu – Reporter: Mihai Banta, Alba Iulia

Realizator: Suntem acum în legătură directă cu oraşul Alba Iulia. Acolo se află şi Mihai Banta. Bună ziua, Mihai, la mulţi ani!

Reporter: Bună ziua, la mulţi ani! La mulţi ani România! În aceste momente la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia s-a terminat Te deum-ul. Unul dintre cei care a participat la această slujbă solemnă este preşedintele ales al României, Klaus Iohannis. Să-l ascultăm.

Klaus Iohannis: Dragii mei, 1 decembrie este o zi specială pentru naţiunea noastră, este nu doar Ziua Naţională a României, nu doar celebrarea unui moment istoric, este ziua simbolică în care se cuvine să reflectăm an de an asupra idealului de unitate naţională. În 1918, Marea Unire a avut o expresie teritorială şi instituţională. A însemnat desăvârşirea statului naţional, act de voinţă a naţiunii române. La 96 de ani după acel moment, putem vorbi din nou despre unitate naţională dar cu alte semnificaţii. Suntem astăzi o naţiune de cetăţeni care a arătat în faţa întregii lumi că preţuieşte valorile democraţiei, că are curaj şi că-şi doreşte o schimbare. Ca preşedinte al României, îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale, înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii. Ziua de azi este cel mai bun prilej pentru a vedea care sunt marile noastre restanţe. În perspectiva aniversării a 100 de ani de la marea Unire, România trebuie să aibă obiective naţionale, obiective naţionale legate de locul ei în Europa şi în lume, obiective naţionale legate de propria sa dezvoltare, de reducerea decalajelor între regiuni, reconectarea la Europa prin infrastructură, obiective naţionale legate de educaţie, obiective naţionale legate de reformarea instituţiilor publice care servesc cetăţenii. Aniversarea a 100 de ani ne va găsi nu doar cu asemenea obiective asumate, ci şi cu etape deja parcurse în atingerea lor. Pentru asta însă e nevoie înainte de toate de încă un lucru: de redescoperirea încrederii. Suspiciunea permanentă, îndoiala, teama, nesiguranţa ne-au îndepărtat unii de alţii mai ales în ultimii ani. Ne-au făcut să vedem adversari acolo unde puteam vedea parteneri, ne-au făcut să stăm deoparte acolo unde puteam fi implicaţi, ne-au făcut să fim rezervaţi acolo unde puteam construi, ne-au făcut să lucrăm singuri fiecare acolo unde puteam lucra de fapt în echipă. Fără redescoperirea şi reconstrucţia încrederii vom repeta la nesfârşit aceleaşi experienţe. Încrederea între noi, încrederea în viitor, încrederea între cetăţeni şi instituţii, încrederea în capacitatea noastră de a lucra împreună şi în forţa naţiunii. Provocările care stau în faţa noastră azi sunt de altă natură decât cele din trecut, dar nu mai puţin dificile. Naţiunea română va fi puternică prin unitatea ei, naţiunea română va fi puternică prin refacerea încrederii, iar fiecare dintre noi are un rol în acească construcţie. Partidele politice vor trebui să înţeleagă că indiferent de competiţiile pe care le dau odată la patru ani au datoria de a-şi reprezenta naţiunea de cetăţeni. Oamenii politici vor trebui să înţeleagă că indiferent de cum au făcut lucrurile în trecut, de acum înainte au datoria de a privi în primul rând spre obiectivele naţionale. Obiectivele personale nu pot fi deasupra celor comune, obiectivele de etapă nu înseamnă nimic fără obiective pe termen lung şi viitorul nu ni-l construim în funcţie de circumstanţe, ci printr-un act de voinţă asumată. La mulţi ani România, la mulţi ani români!

RRA: Mesajul de 1 Decembrie al angajaţilor de la Radio Minorităţi

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:34:31) – „Eu aleg România” – Realizator: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu

Realizator: Fie că te numeşti Ion, Janos sau Johann, important este că eşti român. Astăzi, mai mult ca oricând, putem să arătăm că nu etnia contează, ci ţara în care trăieşti. „La mulţi ani” spun şi colegii noştri de la Radio Minorităţi, reprezentaţi de Ervin Szekely.

Reporter: În România trăiesc 19 minorităţi naţionalen cu tradiţii culturale, lingvistice şi religioase specifice. Aproape în fiecare regiune istorică găsim comunităţi etnice. Acest fapt reprezintă o bogăţie a ţării, constituie o diversitate culturală deosebit de valoroasă. Radio România este conştientă de importanţa şi promovarea multiculturalităţii şi de aceea, aproape fiecare studio regional, precum şi cel din Bucureşti, are emisiuni dedicate minorităţilor naţionale în limba lor maternă. 1 Decembrie este un prilej de a dovedi că, chiar dacă în decursul istoriei au fost şi momente care au împărţit majoritatea şi minorităţile, sunt mult mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne despart. Respectul reciproc faţă de simbolurile, sărbătorile naţionale, nu slăbeşte, ci dimpotrivă, întăresc societatea românească. Specificul naţional şi interesul general al României nu sunt în antiteză, ci dimpotrivă, sunt concepte complementare. Sărbătoarea naţională este un moment special şi înălţător atât pentru Ion, cât şi pentru Janos sau Johann.

RRA: Mărturii de la oameni care au asistat la Marea Unire de la Alba Iulia

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:36) – „Eu aleg România” – Reporter: Clara Iancu

Realizator: Colegii noştri de la Antena Satelor au un mesaj de 1 Decembrie. Clara Iancu a selectat un fragment din fonoteca radio.

Reporter: Bun găsit românilor de pretutindeni! Şi noi, cei de la Antena Satelor, am ales România şi ne-am gândit să vă prezentăm un interviu cu un martor ocular al unirii de la Alba Iulia. Ioan Maniţiu, din comuna Dobârca, judeţul Sibiu:

Ioan Maniţiu: În jurul lui 1 Decembrie s-a anunţat Marea Unire, cu opt sau zece zile înainte şi s-a stabilit cine pleacă din comuna Dobârca la Alba Iulia, la Marea Unire. Au plecat vreo patru căruţe, dintre care preotul şi dascălul care, printr-o fericită întâmplare, m-au simpatizat şi i-au spus bunicii mele care m-a crescut: „Uite, bunico, să ştii că dacă mergem la Alba Iulia, îţi luăm şi nepotul cu noi, să vadă şi el cum se întâmplă bucuria asta mare”. Ne-am dus cu căruţele, nu s-au mai găsit camere, am dormit adăpostiţi. Dimineaţă, când ne-am trezit, cât a fost platoul de mare, era numai lume, numai oameni; cam în jurul orei 10:00 a început să se facă linişte şi să se asculte, că s-a luat măsura să înceapă discuţiile şi să se încheie documentele. După terminarea discuţiilor, a ieşit unul dintre delegaţii care au participat şi au activat la Marea Unire, care a anunţat populaţia că Marea Unire s-a semnat şi de azi încolo nu mai suntem sub Austro-Ungaria, că suntem aliaţi cu România, ţara-mamă, deci va fi o Românie mare.

RRA: „Eu aleg România”, campanie creată de Reţeaua Studiourilor Regionale

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:42) – „Eu aleg România” – Realizator: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu – Ioana Bruten, Radio România Regional

Realizator: Mulţumim tuturor pentru mesaje. Astăzi am primit cele mai frumoase urări. Cendrowski, unul dintre ascultătorii noştri depe Facebook, ne-a trimis un mesaj, vi-l citesc chiar acum: „Dragi români, cu ocazia sărbătorii voastre şi de fapt a noastră, pentru că eu sunt polonez – chiar dacă am trăit în Polonia pot să spun că iubesc România şi o tratez ca pe patria mea, la mulţi ani tuturor românilor indiferent unde sunt acum!”. Toţi alegem România şi nu doar astăzi, ci în orice moment. Mai mult ca sigur, fiecare are argumentele personale, dar Ioana Bruşten de la Radio România Regional ne reaminteşte de ce trebuie să fim mândri clipă de clipă că suntem români.

Reporter: Toţi ştim că avem o ţară minunată. Vorbesc străini despre România ca despre o minune, duc imaginea munţilor, a cătunelor, a bisericilor, a Deltei în lume iar noi n-am aflat că avem un tunel al dragostei în Banatul montan, un loc în care cresc pietrele, în Oltenia, salină spectaculoasă în Ardeal şi în Moldova, cetăţi de legendă de la graniţa de vest pană în sud-est şi pentru că toate acestea trebuiau să poarte un nume, ca să-l cităm pe Marin Sorescu, Reţeaua Studiourilor Regionale a creat campania „Eu aleg România”. Am ales, împreună cu ascultătorii care au votat pe site-urile posturilor regionale, o sută de motive care să ne aducă aminte de ce este România frumoasă, specială şi unică. De la jumătatea lunii iulie aţi ascultat în programele noastre şi aţi citit pe site-urile noastre, pe paginile reţelelor de socializare poveştile tuturor acestor destinaţii, aţi văzut fotografii şi filmuleţe care să vă stârnească curiozitatea să mergeţi acolo sau să le revedeţi.

„Ivan Patzaichin: Sportul m-a purtat de-a lungul timpului în toate coţurile lumii. Dar azi sunt aici, în cea mai frumoasă ţară de pe mapamond. Sunt Ivan Patzaichin şi eu aleg România.”

Reporter: Astăzi, de 1 Decembrie, campania „Eu aleg România” va aduce opt expoziţii cu cele mai frumoase o sută de fotografii ale destinaţiilor de poveste. În Bucureşti, Constanţa, Cluj Napoca, Craiova, Iaşi, Reşiţa, Timişoara şi Târgu Mureş, expoziţii de fotografii care demonstrează că merită să alegem România. O singură ţară, o sută de poveşti frumoase. Primele o sută, pentru că vor urma cu siguranţă şi altele, atâta timp cât vom continua să spunem: „Eu aleg România”

„Simona Halep: Sunt Simona Halep, eu aleg România!”

RRA: Eu aleg România – Paradă militară la Alba Iulia

RADIOL ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:49) –

Realizator: Ne reîntoarcem acum la Alba Iulia. Acolo este în plină desfăşurare o paradă militară.

Redactor – Cristian Dumitraşcu, „Ora armatei”: Bună ziua ascultătorilor RRA. La mulţi ani, România! Chiar acum s-a dat comanda începerii paradei militare de aici de la Alba Iulia. După ceva vreme, după câţiva ani în care nu au fost foarte multe trupe, foarte multe forţe ale armatei şi ale MAI care au defilat pe aici, iată că anul acesta va fi şi tehnică militară. Comandantul paradei a dat deja – poate auziţi deja din microfoanele de ambianţă – a dat deja comanda prin care a început parada. /descriere paradă/ Vă spuneam mai devreme desprre comandantul paradei, care a dat comanda începerii ei. Comandantul paradei este generalul de brigadă Adrian Tonea, comandantul Diviziei 4 Infanterie Gemina. /…/ Bucurie mare aici la Alba Iulia, deşi este foarte frig; foarte multă lume, aşa cum a fost şi anul trecut, deşi anul trecut a fost soare. Lumea se bucură să fie aici de 1 decembrie, aşa cum se întâmplă în fiecare an, iar acesta este un moment culminant, parada militară. /…/

Realizator: Cristian, vreau să te întreb. Mă uitam pe tabloul meteo, 1 grad Celsius acum la Alba Iulia – e lume multă?

Redactor: Este lume foarte multă, după cum spuneam. Au venit dinspre catedrală şi dinspre locurile istorice, centrul istoric, acolo unde este şi Sala Unirii. Acolo au fost dimineaţă depuneri de coroane, au fost lucruri care se întâmplă în fiecare an,iar acum toată lumea din centrul Albei a venit aici pe Bulevardul Central unde defilează armata şi formaţiunile MAI. Să ştiţi că este foarte dificil la ora asta, bate un pic vântul; bine că nu mai plouă pentru că ar fi fost şi mai rău.

RRA: Paradă militară la Alba Iulia, de Ziua Naţională

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 13:01) – Reporter: Cătălin Purcaru

Realizator: La Alba Iulia este în plină desfăşurare parada militară organizată pentru prima oară în ultimii ani. Participă câteva sute de militari, poliţişti şi jandarmi. La ceremoniile începute acum câteva ore în Oraşul Unirii ia parte şi preşedintele ales, Klaus Iohannis. Reporterul RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI Cătălin Purcaru asistă la ceremoniile din Alba Iulia şi relatează acum în direct.

Reporter: Bun găsit şi La Mulţi Ani, România, din capitala Marii Uniri, Alba Iulia. Chiar în aceste momente este în plină desfăşurare parada militară. În ciuda frigului, oamenii au venit să-i vadă pe cei 860 de militari şi zeci de echipamente aparţinând atât MApN, cât şi MAI, care defilează. Evenimentele dedicate Zilei Naţionale a României au început încă de dimineaţă, cu depuneri de coroane de flori la monumentele unor personalităţi politice şi istorice. Vorbim de domnitorul Mihai Viteazul, Regina Maria şi Regele Ferdinand, Iuliu Maniu şi I.C. Brătianu. A urmat primirea soliilor din cetăţile de scaun, care au refăcut momentul istoric de la 1 Decembrie 1918. Un moment special a fost sosirea în capitala Marii Uniri a ştafetei „Stele pentru Veterani”, organizată de grupul Invictus România. Grupul este format din militari români care se implică pentru ajutorarea camarazilor care au avut de suferit în teatrele de operaţii. Unul dintre alergători este şi maiorul Petre Luca, de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Maior Petre Luca: Au fost condiţii destul de grele, dar când alergi, nu e chiar aşa greu. Mesajul este că sacrificiul impune respect, că oamenii care şi-au dat viaţa sau au pierdut ceva pentru ca noi să trăim liberi merită respectaţi.

Reporter: Militari din 24 de garnizoane din ţară au alergat cu steagul tricolor până la Alba Iulia. La sosire au fost felicitaţi de preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, care a participat la evenimentele de la Alba Iulia. După ceremonia religioasă, cunoscută sub denumirea Te Deum, desfăşurată în Catedrala Încoronării, Klaus Iohannis a susţinut un discurs, în care spunea că este o zi specială pentru naţiunea română, o zi simbolică, în care trebuie să reflectăm la idealul de unitate. „Suntem o naţiune care preţuieşte valorile democraţiei şi are curaj” – a afirmat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis: Îmi propun să redescoperim împreună ideea de unitate naţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă asumarea unor obiective naţionale, înseamnă acţiunea comună în atingerea lor şi înseamnă refacerea încrederii. La Mulţi Ani, România! La Mulţi Ani, români!

Reporter: Klaus Iohannis a făcut apel la clasa politică să privească spre obiectivele naţionale, în detrimentul celor personale, spre obiective pe termen lung şi nu spre obiective de etapă. Evenimentele dedicate Zilei Naţionale a României vor continua la Alba Iulia. Cei prezenţi în cetate se vor putea bucura de spectacole în aer liber susţinute de interpreţi de muzică populară şi uşoară, iar spre seară vor fi organizate focuri de artificii în culorile tricolore, care vor marca încheierea manifestărilor din Alba Iulia dedicate Zilei Naţionale a României.

Realizator: Cătălin Purcaru, e frig la Alba Iulia?

Reporter: Este foarte frig!

RRA: Ziua de 1 Decembrie, sărbătorită de românii din Spania

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 decembrie, ora 12:47) – „Eu aleg România” – Realizator: Daniela Mihai şi Ionuţ Dragu

Realizator: De 1 Decembrie se topesc miile de kilometri care îi despart pe românii care trăiesc departe de casă. Ajungem acum în Spania. Acolo sunt peste 800.000 de români. Acolo se formează o comunitate, în general, integrată, dar este foarte legată de problemele de acasă şi de actualitatea românească. De aceea, 1 Decembrie este un moment cu totul aparte. Annamaria Damian are detalii.

Reporter: Din Cordoba până în Alicante sau Barcelona şi în toate localităţile unde asociaţiile româneşti sunt active, în special în zona Madridului, românii au sărbătorit deja Ziua Naţională prin expoziţii, mostre gastronomice sau spectacole folclorice. În oraşul Arganda del Rey, din sud-estul regiunii Madrid, românii reprezintă 20% din populaţie. Cei mai mulţi dintre ei nu se grăbesc să se întoarcă în România. Poate de aceea, 1 decembrie este cea mai bună ocazie de a-şi sărbători ţara, originea şi tradiţiile şi de a se îmbrăca în costum popular, indiferent de vârstă.

-: Cinci luni jumătate.

Reporter: Aţi îmbrăcat un costum popular. De unde e costumul?

-: Mi l-au cumpărat bunicii din România, Maramureş…

Reporter: Din ce zonă? Din Maramureş. E prima dată când îl poartă?

-: Da.

Reporter: Şi vi se pare important să păstraţi tradiţiile, să le transmiteţi?

-: /…/

Reporter: O să învăţaţi copilul limba română?

-: Normal.

Reporter: La spectacolul organizat de Asociaţia Dor Român din Arganda del Rey, primarul Pablo Sardinero a subliniat integrarea bună a comunităţii.

Pablo Sardinero: Le-am mulţumit românilor pentru participarea la viaţa socială şi profesională a oraşului nostru, unde s-au integrat perfect. Ei sunt ai noştri. Le-am mulţumit că m-au invitat să fiu alături de ei în această zi specială, în care îşi fac cunoscută cultura.

Reporter: Cu această ocazie, românii din Arganda i-au invitat pe prietenii spanioli de la Casa Regională Andaluzia să fie parte dintr-un spectacol care a mai marcat încă un an din viaţa comunităţii.