Ziarele îşi concentrează atenţia asupra unei probleme globale – energia, şi a consecinţelor sale asupra geopoliticii. Cancelarul german Angela Merkel a acuzat Rusia de amestec în treburile interne ale ţărilor care doresc legături mai strânse cu Uniunea Europeană, scrie presa germană. „Avem trei ţări în vecinătatea noastră, la est – Republica Moldova, Georgia şi Ucraina, care au semnat un acord de asociere cu UE, iar Rusia le creează dificultăţi”, a subliniat Merkel pentru Die Welt. Rusia încearcă să menţină dependenţa economică şi politică a unor ţări din vestul Balcanilor, a adăugat Merkel, amintind şi de conflictele îngheţate din regiuni separatiste ca Transnistria, Abhazia şi Osetia de Sud, ca şi de intervenţia rusă în estul Ucrainei, completează The Guardian. Totodată, Merkel a reafirmat angajamentul NATO de apărare a ţărilor membre est-europene. Criza ucraineană pare a se domoli, crede Russia Today, iar următoarea regiune care ar putea deveni un focar de tensiune între Rusia şi Vest poate fi chiar zona-tampon a Mării Negre din Europa de Est. Preşedintele rus Vladimir Putin a purtat discuţii privind cooperarea în domeniul energetic, cu liderii Serbiei şi Ungariei, la câteva zile după ce Moscova a decis să renunţe la South Stream, deşi a cheltuit deja 4,5 miliarde de dolari pentru acest proiect, notează Itar-Tass. Dacă gazoductul nu va fi realizat, acest lucru „va avea efecte negative pentru toţi – şi pentru Serbia, şi pentru Rusia, şi pentru Uniunea Europeană” – a declarat, la Belgrad, ministrul de Externe al Serbiei, Ivica Dačić, citat de Itar-Tass. Putin a precizat că Rusia intenţionează, în schimb, să construiască un gazoduct spre Turcia şi ar putea crea un nod energetic la graniţa turco-greacă, pentru a livra Europei gaz în compensaţie pentru pierderea South Stream, adaugă Moscow Times. Serbia, care vrea să adere la Uniunea Europeană, vedea South Stream ca pe un mijloc de a câştiga bani de pe urma taxelor de tranzit şi o modalitate de impulsionare a industriei construcţiilor, notează The New York Times. Toată atenţia este acum îndreptată spre o reuniune de la Bruxelles, programată pe 9 decembrie, când miniştri ai energiei din opt state membre ale UE, care ar fi urmat să participe la proiect, vor purta discuţii cu comisarul european al energiei, adaugă ziarul american. Decizia Rusiei privind South Stream schimbă dinamica regională, opinează Stratfor. Putin încearcă să profite la maximum de o situaţie geopolitică grea, iar un membru NATO – Turcia – are mari beneficii, crede CNBC. Ca fondator al jocului global în energie, Rusia a efectuat o mutare surpriză, scoţând Bulgaria din joc şi oferind, în schimb, un rol semnificativ Turciei, crede Milliyet. Astfel, Turcia s-a trezit într-un rol la care nici nu visa, scrie ziarul turc.
La nouă ani de la debutul periplului de 4,8 miliarde de kilometri de Terra, sonda New Horizons a NASA a ieşit din hibernare, pentru a întreprinde un studiu fără precedent al planetei pitice Pluto şi a centurii Kuiper care o înconjoară, scrie Washington Times. Sonda urmează să îşi înceapă observaţiile la 15 ianuarie şi va fi mai aproape de Pluto, la 14 iulie, precizează Le Monde. Descoperită în 1930, Pluto este un mister din punct de vedere al dimensiunii sale reduse. Astronauţii se întreabă cum această planetă s-a putut forma alături de giganţi ca Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. În 2006, după descoperirea altor mini-planete în centura Kuiper, Pluto şi-a pierdut statutul de a noua planetă a sistemului solar, fiind considerată o nano-planetă, notează Le Monde.
(Cristina Zaharia)
