La zece ani de la devastatorul tsunami produs în Oceanul Indian, presa internaţională scrie că mai multe ţări comemorează cele aproape 230.000 de victime înregistrate. Valurile declanşate de un cutremur cu magnitudinea 9,1 care a avut loc în largul coastelor insulei Sumatra pe 26 decembrie 2004 au făcut victime în Indonezia, Thailanda, India şi Sri Lanka. The Independent aminteşte că în provincia indoneziană Aceh, cea mai afectată de cataclism, aproape 170.000 de persoane şi-au pierdut viaţa. Sub titlul „Aceh, oraşul din epicentru, a fost reconstruit însă alte răni au rămas”, publicaţia notează: „Banda Aceh, capitala provinciei, este acum un orăşel plăcut la marginea mării. Dar majoritatea locuitorilor sunt supravieţuitori care şi-au pierdut rudele. Clădirile au fost reconstruite însă dezastrul continuă să domine personalitatea oraşului şi a locuitorilor”. Idee reluată şi pe pagina de ştiri a NBCNews, unde citim că „la zece ani după cel mai devastator dezastru natural din istorie, oraşul Banda Aceh poartă puţine răni din ziua în care Oceanul Indian i-a umplut sătrăzile. Însă pentru locuitorii acestui oraş din insula indoneziană Sumatra amintirile sunt la fel de proaspete ca în urmă cu zece ani”.
Din Rusia reţinem că preşedintele Vladimir Putin a semnat noua doctrină militară care reflectă apariţia unor noi ameninţări la adresa securităţii naţionale. Russia Today notează că documentul numeşte extinderea NATO una dintre principalele ameninţări în plan extern. NATO şi-a asumat „funcţii globale prin violarea legislaţiei internaţionale”, se arată în noua doctrină militară care mai subliniază că „desfăşurarea sistemului de rachete antibalistice strategice subminează stabilitatea şi echilibrul puterilor în domeniul capacităţilor nucleare”.
Tot din Rusia aflăm că ministrul Finanţelor a avertizat că economia ar putea să se contracte cu 4 procente în 2015 dacă se menţine actualul preţ al petrolului. Comentând o declaraţie a ministrului Finanţelor, Anton Siluanov, ziarul Financial Post scrie că „economia scade vertiginos în contextul în care sancţiunile internaţionale descurajează investiţiile străine şi cauzează fuga de capital”.
Numită de multe ori o „doamnă de fier” a politicii internaţionale, cancelarul Germaniei Angela Merkel a fost desemnată „Omul Anului” de către publicaţia britanică The Times. „Cancelarul Germaniei, care trebuie să se decidă până în 2016 dacă va candida pentru un nou mandat, a fost votată în principal pentru că a preluat controlul asupra negocierilor intense ale Vestului cu preşedintele rus Putin, după anexarea Crimeii”, îşi motivează decizia The Times, şi adaugă că „doamna Merkel s-a dovedit un negociator indispensabil într-un an în care relaţiile est-vest au fost testate la limită în cea mai periculoasă criză geopolitică de la Războiul Rece.”
La Vatican, Papa Francisc s-a rugat, în cea de-a doua zi de Crăciun, pentru toate persoanele discriminate şi persecutate pentru credinţa creştină. Potrivit Corriere della Sera, în faţa a peste 40 de mii de pelerini, Suveranul Pontif a lansat un apel credincioşilor să fie coerenţi: „Fiecare creştin trebuie să fie consecvent în credinţa pe care o practică, fără teamă că va fi pedepsit. Nu poţi spune că esti creştin şi să trăieşti ca un păgân”, a îndemnat Papa Francisc.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
