Miercuri 4 februarie se împlinesc 95 de ani de când Bohumil Čermák devine primul diplomat acreditat ca ministru cehoslovac la Bucureşti, anul 1920 fiind considerat de partea română drept momentul stabilirii relaţiilor diplomatice între cele două ţări.
Istoria relaţiilor bilaterale începe însă cu mult timp înainte, conturându-se încă din secolul al XIV-lea, atunci când în timpul dinastiei Přemysl au fost stabilite relaţii comerciale şi din Bohemia se aduceau postavuri, pânză şi pălării.
Totodată, prezenţa românilor în teritoriile cehe în perioada medievală se datorează în special fenomenului transhumanţei, prin care valahii ajung în diferite părţi ale Ţărilor Cehe, cu precădere în Moravia, fapt atestat până în zilele noastre prin păstrarea numelui zonei – Valašsko (Valahia), care atestă prezenţa unei comunităţi de români în această zonă.
Apoi, relaţiile ceho-române s-au intensificat, mai ales pe perioada luptei împotriva turcilor în timpul domniei lui Mihai Viteazul. Dealtfel, pentru meritele sale, în anul 1599, domnitorul român Mihai Viteazul primeşte de la regele Rudolf al II-lea un domeniu în Sileza, iar în anul 1601, acesta vizitează Praga, fiind cazat la hanul U tří pstrošů („La trei struţi”) care există şi astăzi în apropierea podului Carol. Tot din această perioadă datează celebrul portret al lui Mihai Viteazul, realizat la Praga de către flamandul Aegidius Sadeler, gravorul curţii imperiale.
În perioada 1823 – 1863, în Banat se stabilesc colonişti cehi care înfiinţează nouă aşezări compacte cehe, din care au rămas şase în zilele noastre, în zona Clisurii Dunării: Gerník (512 persoane), Svatá Helena (507 persoane), Bigr (229 persoane), Rovensko (150), Eibenthal (500) şi Šumice (143 persoane).
Satele cu populaţie cehă din sudul Banatului înconjurate de populaţie de origine sârbă şi română constituie şi acum un fenomen cultural unic, fiindcă, datorită aşezării lor geografice izolate, limba cehă, obiceiurile şi modul tradiţional de cultivare a pământului şi organizare a gospodăriei s-au conservat perfect, această comunitate reprezentând o valoare culturală şi istorică inestimabilă.
A urmat perioada revoluţiei de la 1848 când cele două popoare împărtăşesc idealuri comune.
A urmat Primul Război Mondial şi proclamarea independenţei, dipă finalul luptelor, o perioadă în care cele două ţări se apropie, mai ales prin poziţia comună de respingere a manifestului de federalizare a Imperiului – „Către toate popoarele mele”, din 3 octombrie 1918, al Împăratului Carol I de Habsburg, privind reorganizarea Austro-Ungariei într-o Federaţie de şase state independente (austriac, ungar, ceh, iugoslav, polonez şi ucrainean).
În octombrie 1917 avusese loc vizita viitorului preşedinte al Cehoslovaciei Tomáš Garrigue Masaryk la Iaşi, la invitaţia regelui Ferdinand al României.
A urmat perioada interbelică despre care demn de menţionat este faptul că România şi Cehoslovacia erau state vecine, în partea de nord-vest a României de astăzi.
La 8 februarie 1919, profesorul universitar Constantin Isopescu Grecul este delegat să reprezinte guvernul român pe lângă guvernul cehoslovac, iar la 6 aprilie 1919, Bohumil Čermák este numit în funcţia de reprezentant al guvernului cehoslovac pe lângă guvernul român şi totodată în funcţia de ataşat militar.
Data de 1 septembrie 1919 este considerată de partea cehoslovacă ca fiind data stabilirii relaţiilor diplomatice între cele două ţări, când partea română a acordat agrementul ei lui Bohumil Čermák, fapt ce a fost notificat de ambasada României de la Paris.
La 30 ianuarie 1920, Bohumil Čermák, primul ambasador ceh la Bucureşti şi-a prezentat scrisorile de acreditare regelui Carol II al României, iar la 4 februarie 1920, Bohumil Čermák îşi preia oficial postul devenit primul diplomat acreditat ca ministru cehoslovac la Bucureşti. În acelaşi an, la 6 august, diplomatul de carieră Constanttin Hiott este numit trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Praga, iar la 15 septembrie Hiott îşi preia oficial postul.
Începând cu anul 1921, colaborarea româno-cehoslovacă este susţinută de un nou pilon prin întemeierea alianţei defensive Mica Antantă, din care mai făcea parte şi Iugoslavia. Pe 23 aprilie 1921, avea loc semnarea, la Bucureşti, a Acordului cehoslovaco-român de alianţă militară, care stipula ajutor militar reciproc şi a fost semnat de miniştrii de externe ai României şi Cehoslovaciei de la acea vreme, Take Ionescu şi Edvard Beneš. La sfârşitul lunii august 1921 are loc prima întâlnire a reprezentanţilor Micii Înţelegeri şi Iugoslaviei.
Tot legat de această înţelegere între cele două părţi, diplomatul şi omul politic român Nicolae Titulescu a avut un rol semnificativ în achiziţionarea de către statul român, în anul 1936, a Palatului Morzin, sediul de astăzi al Ambasadei României la Praga.
A urmat o perioadă în care contactele oficiale au luat amploare, momente importante în acest sens fiind vizita premierului Ion C. Brătianu în Cehoslovacia, în septembrie 1923, vizita prinţului moştenitor Carol al II-lea la Praga, în 24 septembrie 1925, vizita regelui Carol al II-lea la Praga, în anul 1936 precum şi vizita preşedintelui Cehoslovaciei Edvard Beneš în România, în decembrie 1936
În 1944, după întoarcerea armelor de către România împotriva Germaniei naziste şi alăturarea sa Coaliţiei Naţiunilor Unite, anunţată la radio de Regele Mihai în 23 august, armata română participă la luptele de pe teritoriul Cehoslovaciei, unde are un rol important în eliberarea câtorva localităţi din Cehoslovacia – Banská Bystrica, Zvolen, Brno, Kroměříž, Prostějov, Olomouc sau Humpolec. Pe perioada celor 5 luni de luptă din Cehoslovacia, şi-au dat viaţa, au fost răniţi sau daţi dispăruţi nu mai puâin de 66.000 de soldaţi români, iar 5600 au fost decoraţi cu ordine şi medalii cehoslovace.
În 7 aprilie 1945 relaţiile bilaterale între cele două ţări au fost reluate, iar în anul 1946 are loc deschiderea ambasadelor în capitalele celor două ţări, J. Kraus este ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, iar Horia Grigorescu devine ambasadorul român la Praga.
La 21 iulie 1948, are loc semnarea la Bucureşti a Acordului de prietenie, colaborare şi ajutor reciproc între Republica Cehoslovacă şi Republica Populară Română.
În anul 1968, pe 21 august, are loc invazia Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia, România fiind singura ţară membră a organizaţiei care a refuzat participarea la actul de agresiune, condamnându-l în mod public.
La 20 februarie 1991 este înfiinţată Asociaţia cehoslovaco-română, iar în iunie 1991, preşedintele României Ion Iliescu soseşte la Praga pentru a semna actul prin care se pune capăt existenţei Tratatului de la Varşovia.
România a fost printre primele state care au recunoscut independenţa şi suveranitatea Republicii Cehe, la 18 decembrie 1992, după separarea Republicii Cehe şi Slovaciei, existenţa efectivă a celor două noi state intrând în vigoare la 1 ianuarie 1993.
La 28 mai 1996 a intrat în vigoare Tratatul privind relaţiile de prietenie şi colaborare între România şi Republica Cehă.
În prezent relaţiile româno-cehe sunt excelente şi sunt fundamentate pe legătura tradiţională de prietenie şi solidaritate între cele două popoare, pe similitudinea obiectivelor de politică externă şi o bună cooperare în plan bilateral şi multilateral şi, nu în ultimul rând pe obiectivele comune rezultate din apartenenţa celor două ţări la NATO şi Uniunea Europeană.
Ultimele vizite la nivel de şefi de stat au avut loc la 15-16 iulie 2009, când preşedintele României Traian Băsescu, a vizitat Cehia, şi 20 – 22 mai 2014, când am primit vizita oficială a Preşedintelui Republicii Cehe, Miloš Zeman. Trebuie menţionate însă şi datele de 8 aprilie 2010 – participarea preşedintelui Traian Băsescu la dineul oferit, la Praga, de președintele SUA, Barack Obama, unor șefi de stat și de guvern din Europa Centrală și de Est, în contextul semnării Tratatului START II dar şi participarea preşedintelui Traian Băsescu, la funeraliile fostului şef al statului ceh, Vaclav Havel.
La 25-26 noiembrie 2013 avea loc vizita la Bucureşti a primului ministru al Republicii Cehe, Jiří Rusnok, cu ocazia reuniunii şefilor de guverne din statele Europei Centrale şi de Est şi din Republica Populară Chineză, la 11-12 martie 2013 a avut loc vizita oficială la Praga a şefului diplomaţiei române Titus Corlăţean iar la 6 octombrie 2014 a avut loc vizita oficială la Bucureşti a ministrului ceh de externe Lubomír Zaorálek.
Relaţii de afaceri româno-cehe
Relaţiile dintre România şi Republica Cehă au şi un imoprtant vector cu caracter economic. După Revoluţia din România şi crearea Cehiei independente, releţiile de afaceri ântre cele două părâi au cunoscut o evoluţie constant crescătoare, atât în domeniul schimburilor cât şi în privinţa investiţiilor reciproce. Două repere importante sunt de menţionat aici: anul 2008 şi criza economică la nivel mondial care au afectat şi afacerile dintre cele două ţări, dar şi revenirea extrem de rapidă a trendului crescător al acestora, astfel că, spre exemplu, exporturile româneşti şi-au revenit imediat, în anul 2009, iar în anul 2011 volumul schimburilor comerciale avea să fie cu peste 50% mai mare faţă de anul 2009, şi aproape dublu faţă de anul 2007.
Relaţiile bilaterale de afaceri sunt guvernate de mai multe acorduri semnate de cele două părţi, din care cele mai importante sunt Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, intrat în vigoare la 28 iulie 1994 şi Convenţia între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, intrată în vigoare la 10 august 1994.
În cifre, la 31 decembrie 2013, volumul total al schimburilor comerciale româno-cehe a fost de 2,48 miliarde euro, în creştere cu 15,74% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, reprezentând o pondere de 2,37% din totalul comerţului.
Exporturile româneşti au reprezentat 987,5 milioane euro (pondere 1,99%), în creştere cu 22,57%, iar importurile 1,5 miliarde euro (pondere 2,71%), în creştere cu 11,64% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, soldul balanţei comerciale fiind defavorabil României, cu 509,5 milioane euro.
Exporturile româneşti sunt reprezentate în principal din maşini, aparate şi echipamente electrice (36%), vehicule şi echipamente pentru transport (21%) şi produse din plastic şi cauciuc (17%), iar importurile cuprind în principal maşini, aparate şi echipamente electrice (38%) şi vehicule, automobile şi echipamente pentru transport (14%).
În privinţa investiţiilor cehe în România, la 28 februarie 2014, în România erau înregistrate 814 societăţi comerciale cu capital ceh, cu un volum al capitalului social subscris de 544 milioane de euro, aproximativ 1,11 % din totalul investiţiilor străine directe, poziţionând Republica Cehă pe locul 16 în clasamentul pe ţări de provenienţă a investitorilor străini. Compania CEZ este principalul investitor ceh, aceasta preluând în anul 2005 pachetul majoritar de acţiuni de la S.C. Electrica Oltenia S.A. şi înfiinţând compania CEZ Distributie SA. Principala investiţie a companiei, ca valoare, o reprezintă realizarea unui parc eolian la nord de Constanţa, compus din două centrale, la Fântânele şi Cogealâc, un proiect pus în funcţiune la 30 noiembrie 2012, care a generat o investiţie de 1,1 miliarde euro, fiind şi cel mai mare proiect de acest fel din Europa cu o putere instalată de 600 MW.
În ceea ce priveşte capitalul românesc investit în Republica Cehă, acesta este reprezentat în principal de companii înfiinţate de cetăţeni români stabiliţi în Republica Cehă.
Să mai menţionăm şi faptul că, în anul 2007 a fost înfiinţată, la Praga, Camera de Comerţ şi Industrie Mixtă Ceho-Română.
Relaţii culturale
Şi relaţiile culturale dintre cele două ţări au fost, de-a lungul timpului, extrem de apropiate. Sunt de menţionat vizitele unor importante personalităţi culturale şi politice româneşti în oraşele cehe – B.P. Haşdeu, Nicolae Filimon, George Coşbuc, I.L. Caragiale, Nicolae Iorga, Take Ionescu, Constantin Brâncuşi, Carol al II-lea sau George Enescu. În anul 1869, marele poet român Mihai Eminescu a poposit la Praga, în călătoria sa spre Viena, cu acest prilej faimosul fotograf ceh, Jan Tomáš, l-a imortalizat în fotografia ce avea să devină cel mai cunoscut portret al poetului român.
În anul 1871, scriitorul ceh Jan Neruda a călătorit în România, prezentând impresiile sale în două foiletoane publicate ulterior în revista cehă Pagini naţionale şi traduse în 1912 în limba română.
La rândul său marele compozitor român George Enescu a vizitat Praga, fiind legat de o strânsă prietenie cu compozitorul ceh Bohuslav Martinů, o altă prietenie extrem de apropiată fiind cea care l-a legat pe pictorul român Nicolae Grigorescu de primul său profesor, pictorul portretist de origine cehă, Anton Chladek.
De asemenea, mai mulţi români de seamă devin membri ai academiilor şi universităţilor ceheşti: Nicolae Iorga (membru al Societăţii Regale de Litere şi Ştiinţe a Boemiei, membru al Academiei Cehe de Ştiinţe şi Arte), sau George Enescu (membru al Academiei Cehe de Ştiinţe şi Arte).
În anul 2004, alături de Ambasada României, îşi desfăşoară activitatea Institutul Cultural Român din Praga.
Pe 22 ianuarie 2008, a fost semnată la Praga Înţelegerea între Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din România şi Ministerul Învăţământului, Tineretului şi Sportului al Republicii Cehe privind colaborarea în domeniul învăţământului iar la la 16 aprilie 2009 a fost semnat la Praga Protocolul de Cooperare între Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România şi Institutul pentru Studiera Regimurilor Totalitare din Republica Cehă.
Un rol important în promovarea valorilor şi tradiţiilor culturale româneşti în Republica Cehă îl are, totodată, comunitatea românească, îndeosebi prin intermediul Asociaţiei Românilor din Republica Cehă.
Cu câteva zile în urmă, Radio România şi Radiodifuziunea Cehă au încheiat un nou Acord de colaborare bilaterală, cu o durată de doi ani, care prevede realizarea de schimburi de programe între cele două posturi publice de radio, reprezentând producţii proprii şi fluxuri de ştiri, pe bază de reciprocitate. Documentul a fost semnat la sediul Radiodifuziunii cehe de către Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România, şi Peter Duhan, Director General al Radiodifuziunii din Cehia, la semnarea acordului fiind fost prezenţi reprezentanţi ai Ambasadei României la Praga şi membri ai conducerii celor două Radiodifuziuni.
Printre prevederile acordului se numără şi participarea la festivaluri radio, concursuri şi spectacole culturale realizate de cele două radiodifuziuni, realizarea de programe muzicale şi vorbite pentru emisiunea în limba cehă de la Radio România Timişoara, precum şi a unei săptămâni a culturii cehe la Radio România Cultural în cadrul căreia se vor difuza producţii ale Teatrului Naţional Radiofonic cu texte din literatura cehă. La rândul său, partea cehă s-a arătat interesată de includerea în repertoriul său a unor piese de teatru din repertoriul Radio România. Între cele două părţi s-au schimbat, de asemenea, invitaţii de participare la festivalurile de radio-drama ale fiecărei radiodifuziuni, respectiv Prix Bohemia şi Grand Prix Nova.
* * * * *
Republica Cehă – date generale
- Denumire oficială: Republica Cehă (Česká republika)
- Limba oficială: limba cehă
- Aşezare geografică: Europa Centrală, 48-51º latitudine nordică şi 12-19º longitudine estică, având ca vecini Germania la vest (810 km), Austria la sud (466 km), Slovacia la răsărit (265 km) şi Polonia la nord (762 km). Lungimea graniţelor este de 2.303 km.
- Suprafaţa: 78.864 km² – locul al 21-lea în Europa. Lungimea maximă a ţării, de la vest la est, este de 493 km, iar lăţimea ei maximă, de la nord la sud, atinge 278 km
- Relief: în cea mai mare parte deluros şi munos. Munţii cei mai înalţi sunt Munţii Krkonoše unde se află vârful cel mai înalt din Cehia, Sněžka (1602 m).
- Populaţie: 10,3 milioane
- Minorităţi: slovaci, polonezi, nemţi, romi, maghiari
- Densitatea populaţiei: 129 locuitori/km²
- Religie: 32% catolici, 60% fără confesiune
- Regiuni: Republica Cehă este formată din Boemia, Moravia şi Silezia, fiind alcătuită din 14 regiuni, inclusiv capitala Praga, cu conducere autonomă aleasă în urma alegerilor directe la care participă cetăţenii regiunii, 77 judeţe, 6249 localităţi (din care 526 oraşe)
- Capitala: Praga – 1.213.800 locuitori
- Alte oraşe principale: Brno – 370 mii locuitori, Ostrava – 335 mii locuitori, Plzeň – 186 mii locuitori şi Olomouc – 232 mii locuitori
- Sărbători de stat: 28 octombrie – Crearea statului cehoslovac indepedent (1918) şi 1 ianuarie 1993 – Ziua Indepedenţei Republicii Cehe
- Moneda: coroana cehă (CZK sau Kč) – paritate: 1 EUR = 27,40 CZK
- PIB: 313 miliarde dolari SUA
- PIB/capita: 29700 dolari SUA
- Creşetrea PIB: 2,9 %
- Creştere economică: 1,6 % (prev. 2014)
- Şomaj: 7,7 % (prev. 2014)
- Inflaţie: 1,2 % (prev 2014)
- Populaţie activă: 5,41 milioane
- Ocupare, pe sectoare: agricultură: 3,1%, industrie: 38,6%, servicii: 58,3%
Răzvan Moceanu
4 februarie 2015
