Atentatele din Danemarca şi noua ofensivă lansată în Libia, împotriva jihadiştilor din Statul Islamic, precum şi situaţia din Orientul Mijlociu sunt teme aflate în atenţia presei internaţionale. Ziarele străine scriu totodată despre negocierile pe care Grecia le poartă privind continuarea programului de asistenţă europeană, dar şi despre criza din Ucraina.
„Libia şi Egiptul lansează lovituri aeriene împotriva Statului Islamic, după postarea înregistrării video cu decapitarea celor 21 de creştini, care se presupune că ar fi egipteni răpiţi”, relatează The Guardian. „În ultimele săptămâni, gruparea jihadistă a devenit a treia parte combatantă în războiul civil din Libia”, iar occidentalii se tem că Statul Islamic ar putea lansa atacuri teroriste pe celălalt mal al Mediteranei, împotriva Europei”, explică în continuare cotidianul britanic. De la Roma, Corriere della Sera confirmă ameninţarea: „Italia trebuie să facă faţă unui front dublu: pe de-o parte trebuie să rezolve problema fluxurilor migratoare care străbat Mediterana, pe de alta, se confruntă cu problema a jihadiştilor”. Iar „cele două ameninţări se pot transforma într-un pericol unic, având în vedere că după prăbuşirea regimului Gaddafi, mulţi militanţi gestionează traficul ilicit al imigranţilor clandestini”, atenţionează ziarul de la Roma, citând serviciile secrete italiene. „Statul Islamic încearcă să se extindă în Orientul Mijlociu”, scrie ziarul turc Zaman, citând serviciile de informaţii americane. „Grupări din Libia, Egipt şi Afganistan şi-au afirmat afiliaţia la Statul Islamic”, punctează cotidianul de la Ankara. Războiul împotriva jihadiştilor din Irak ar putea avea însă şi o altă consecinţă nedorită, avertizează Washington Post, întrucât „miliţiile şiite susţinute de Iran, aflate în avangarda luptei împotriva Statului Islamic, ameninţă să submineze strategia SUA de întărire a guvernului central, de refacere a armatei irakiene şi promovare a reconcilierii cu minoritatea sunnită”. Şi astfel, „există riscul real ca Statele Unite să înfrângă Statul Islamic, dar să piardă Irakul în beneficiul Iranului”, notează oficiosul de la Washington. Acelaşi ziar din capitala americană remarcă „similarităţile obsedante dintre atacurile de la Copenhaga şi cele de la Paris”, care „îi fac pe mulţi să se întrebe dacă nu cumva Europa a intrat într-o nouă perioadă de teamă fără sfârşit”. Din Franţa, cotidianul Liberation notează la rândul său că „serviciile de informaţii daneze iau în calcul ipoteza posibilei inspiraţii din evenimentele desfăşurate la sediul revistei Charlie de la Paris”. Presa din Hexagon scrie pe larg şi despre o altă posibilă consecinţă a atentatelor. După apelul adresat de premierul Netanyahu evreilor din Europa, pe care îi cheamă în Israel, „executivul francez asigură că ‘evreii îşi au locul lor în Franţa”, scrie Le Monde. La rândul său, citat de Le Soir, premierul danez susţine că Danemarca „nu ar mai fi aceeaşi fără comunitatea evreiască”. Cotidianul danez Ekstra Bladet relatează despre arestarea a doi bărbaţi de origine străină, bănuiţi de complicitate la atacuri. Marile cotidiene străine sunt la fel de interesate de întrunirea miniştrilor de finanţe din zona euro, privind programul de asistenţă pentru Grecia. „Zona euro creşte presiunile la adresa Atenei”, scrie Wall Street Journal. Kathimerini constată menţinerea divergenţelor, înaintea întrunirii de luni. Der Spiegel publică un interviu cu ministrul de finanţe al Greciei, care „nu a prea reuşit să-i convingă pe omologii săi europeni că Atena are nevoie de o reducere a datoriei”. De aceeaşi părere pare a fi şi Financial Times, care notează că nici Irlanda, nici Spania şi nici Portugalia nu consideră că Bruxelles-ul ar trebui să acorde concesii speciale vreunui stat membru al zonei euro. Citat de The Telegraph, un fost ministru de finanţe britanic susţine că ieşirea Greciei din zona euro este „inevitabilă” şi că „Marea Britanie terbuie să se izoleze de efectele ‘Grexit'”. Cu ochii pe criza din Ucraina, ziarul moscovit Kommersant publică un interviu cu secretarul general al NATO. Stoltenberg asigură că „Alianţa Nord-Atlantică nu doreşte o confruntare cu Rusia”, dar subliniază că deşi NATO „încearcă să stabilească relaţii constructive de parteneriat cu Moscova, nu poate compromite principiile pe care se bazează securitatea”, iar Rusia trebuie să respecte regulile, trebuie să respecte suveranitatea tuturor ţărilor”. Nezavisimaia Gazeta opinează însă că „între Est şi Vest se creează o linie de demarcaţie artificială”. Şi explică: „Recent, diplomaţia americană a introdus în circulaţie termenul „state de front”, referindu-se la Ţările Baltice şi la ţările din estul Europei. Faptul că SUA acordă un nou statut acestor ţări poate fi înţeles şi ca o recunoaştere indirectă a Rusiei în calitate de inamic, şi ca o intenţie de a susţine conflictul din Ucraina, furnizându-i arme în acest scop”, apreciază cotidianul moscovit.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
