Aşa cum ne-a obişnuit de mai multă vreme, presa internaţională îşi concentrează atenţia mai ales asupra Orientului Mijlociu şi Europei, două zone unde tensiunile riscă să se transforme în conflicte deschise.
„Dacă Egiptul se prăbuşeşte, şi Orientul Mijlociu se va prăbuşi”, estimează preşedintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, într-un interviu acordat ziarului de limbă arabă „Asharq al-Awsat”. În acealşi interviu, preşedintele egiptean subliniază că, „în contextul relaţiilor tensionate dintre statele lumii arabe şi Iran, Egiptul pledează pentru formarea unei forţe comune, care să cuprindă oameni din Egipt, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit: ‘Ar fi o forţă care ar apăra securitatea naţională a ţărilor noastre fără ca ea să fie vreodată îndreptată împotriva uneia dintre ele”, afirmă preşedintele egiptean. Şi poate că temerile lumii arabe sunt îndreptăţite dacă răsfoim ziarul israelian „Ha’aretz”, care susţine că, „potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, Iranul încă nu a oferit agenţiei nişte informaţii-cheie legate de programul său nuclear”. Aceeaşi agenţie recunoaşte totodată că „ea nu poate da asigurări credibile din care să reiasă că nu există materii nucleare sau activităţi pe care Iranul să nu le fi declarat”, menţionează „Ha’aretz”. În Europa, evenimentele din Ucraina par să fi trecut pe planul al doilea, o atenţie deosebită acordându-se în continuare recentei asasinări a disidentului rus Boris Nemţov. Cotidianul american „The New York Times” afirmă că, în Rusia, „Kremlinul a creat o armată întreagă de răzbunători, formată din oameni care cred că acţionează întru apărarea celor mai mari interese ale Rusiei fără să fi primit instrucţiuni explicite”. În opinia ziarului, mesajul este clar: „oamenii vor fi omorâţi în numele Kremlinului şi sub ochii Kremlinului pentru simplul fapt că au îndrăznit să se opună aceluiaşi Kremlin”. După asasinarea lui Nemţov, presa rusă denunţă şi ea un climat al spaimei: „reacţiile în urma asasinării lui Nemţov au fost extraordinare, pe măsura omului dispărut”, observă publicaţia „Kommersant”. „Crima a depăşit o barieră psihologică în urma căreia Rusia nu va mai fi aceeaşi”, subliniază cotidianul financiar „Vedomosti”. Publicaţia de opoziţie „Novaia Gazeta” îl citează chiar pe Boris Nemţov, care, într-un interviu din aprilie trecut, ar fi spus: „nu ştiu dacă mă vor omorî, dar de închis mă vor închide cu siguranţă”. În opinia aceluiaşi ziar, „în loc să aibă un Maidan”, adică o mişcare de protest, „Moscova are parte de Donbas”. Numai „Komsomolskaia Pravda” nu crede că ar fi fost vorba despre un asasinat politic: „Nu suntem în Ucraina. Aici se omoară pentru bani, nu pentru politică”. În Uniunea Europeană, se pare că Franţa va trebui să dea socoteală pentru deficitul său bugetar depăşit şi, în opinia portalului „EUObserver”, „timpul se scurge în defavoarea ei”, întrucât, „potrivit unui avertisment al Comisiei Europene, ea trebuie ca, până pe 10 iunie, să treacă efectiv la acţiune şi să-şi prezinte în detaliu strategia în acest sens”. În plus, din ziarul german „Die Welt” aflăm că „o parlamentară din Bundestag i-a trimis preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, o scrisoare, cerându-i să aplice regulamentul, întrucât”, spune ea, „avem răspunderea de a nu tolera excepţii”. O mare problemă pentru preşedintele Hollande şi pentru Guvernul Valls, întrucât, conform unui sondaj apărut în ziarul francez „Le Parisien”, în topul popularităţii se află Frontul Naţional de extremă dreaptă, urmat de partidul fostului preşedinte Sarkozy, Uniunea pentru Mişcare Populară”. Mai sigur pe el, ziarul francez „Libération” e convins că, „la alegerile de pe 31 martie, Marine Le Pen va învinge, iar Hollande va suferi o înfrângere istorică”.
(Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR)
