UE şi şase state ex-sovietice discută la Riga, Letonia, pentru prima dată de la izbucnirea crizei ucrainene, informează EUObserver. UE îşi defineşte la Summit-ul de la Riga frontierele în faţa Rusiei, titrează El Pais. Moscova e cu ochii pe Summit-ul de la Riga, scrie Le Temps, iar Financial Times crede că Rusia cântăreşte atent ambiţiile estice ale UE. Însă cancelarul german Angela Merkel subliniază că Parteneriatul Estic nu are în vedere extinderea UE, citează La Libre Belgique. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, are reţineri în a da iluzii ţărilor vizate, dar recunoaşte dreptul Georgiei, Moldovei şi Ucrainei de a avea acest vis european, notează Rzcespospolita. Discuţiile la nivel înalt de la Riga, cu Ucraina, Moldova şi Georgia, se vor concentra pe trei domenii-cheie: acorduri comerciale, liberalizarea vizelor şi asistenţă financiară. Dintre acestea, comerţul este cel mai probabil să înregistreze progrese concrete, consemnează Stratfor. Deşi Forbes opinează că actuala criză din Republica Moldova ameninţă stabilitatea ţării, The New York Times notează: „După criteriile tehnice utilizate de Bruxelles pentru a evalua performanţele ţărilor ţintă ale programului, Moldova este încă cel mai bun reformator, prin adoptarea a 10.500 de standarde europene în mai multe domenii”. Chestiunile dezbătute la Riga vor configura una dintre marile dimensiuni ale viitorului Europei, inclusiv felul în care ar trebui tratată o Rusie mai agresivă, apreciază The Guardian. La Riga, Europa ar trebui să trimită un mesaj de încurajare acelora care speră la mai multă libertate, prosperitate şi independenţă. La fel de important, poveştile de succes europene din regiune vor avea în cele din urmă, treptat, un impact asupra modului în care Rusia însăşi va evolua, scrie ziarul britanic. Comisarul european pentru politica de vecinătate, Johannes Hahn, crede că „trebuie regândită întreaga politică de vecinătate europeană, nu numai cea estică”, adaugă EUObserver.
Înaintea iniţierii discuţiilor pentru un nou acord privind relaţia Marii Britanii cu UE, premierul David Cameron are planuri de înfiinţare a unei unităţi speciale pentru controlul migraţiei, anunţă The Independent. Restricţionarea accesului imigranţilor din UE la ajutoarele sociale în Marea Britanie constituie un punct de referinţă pentru Cameron, scrie The Guardian. Trei din patru imigranţi din Europa de Est aflaţi în Marea Britanie ocupă posturi cu o calificare redusă, scrie ziarul The Daily Mail, citând un raport Migration Watch. În document se menţionează că 1,72 milioane de lucrători europeni au ajuns în Marea Britanie, din anul 1997 până în prezent. Dintre aceştia, 872.000 sunt din Europa de Est, adaugă The Daily Mail.
O veste care a îngrijorat comunitatea internaţională: oraşul antic sirian Palmira, aparţinând patrimoniului Unesco, a căzut în mâinile teroriştilor din gruparea Stat Islamic, titrează Le Monde. Militanţii controlează acum 50% din Siria, atenţionează Wall Street Journal.
La Bruxelles, au fost lansate studii tehnice pentru o viitoare dronă europeană, anunţă Le Soir. Miniştrii Apărării german, francez şi italian au semnat recent o scrisoare de intenţie pentru iniţierea unor studii tehnice privind producerea unei drone europene, până în 2025. Este vorba despre o dronă de recunoaştere, al cărei cost de dezvoltare ar fi în jur de un miliard de euro, pe o piaţă dominată de Statele Unite şi Israel, explică Le Soir.
SUA au în vedere vânzarea de arme Israelului şi Arabiei Saudite, în contracte planificate în valoare de 1,9 miliarde de dolari fiecare, informează Le Monde. Valoarea echivalentă a celor două contracte ar reflecta angajamentul Washingtonului de a asigura avantajul militar calitativ al Israelului în regiune, crede AFP. Departamentul de Stat al SUA a informat Congresul cu privire la propusele vânzări de arme către cei doi aliaţi din Orientul Mijlociu, ambii neliniştiţi de negocierile Washingtonului cu Iranul, privind programul nuclear al Teheranului.
(Cristina Zaharia)
