Revista presei internaţionale – 10 iunie 2015

Mai multe state europene îşi susţin vocal refuzul de a primi cote de imigranţi pe teritoriul lor, după cum propusese cu două săptămâni în urmă Bruxelles-ul. Presa internaţională alocă spaţii ample acestui subiect dar urmăreşte în continuare şi cele mai recente evoluţii din criza ucraineană şi cadrul global de securitate. După o opoziţie clară a unor state precum Marea Britanie şi Ungaria, a venit rândul unor regiuni din Italia şi al Bulgariei să îşi exprime reticenţa privind găzduirea unor cote de refugiaţi, scrie presa internaţională. Publicaţia Focus din Bulgaria scrie că guvernul de la Sofia intenţionează să solicite, la Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne de la Bruxelles, reducerea cotei de refugiaţi în conformitate cu posibilităţile sale economice. Sub titlul „Bulgaria se simte neglijată de Comisia Europeană”, Euractiv notează că autorităţile din această ţară, care deja se luptă pentru a face faţă sosirii masive de refugiaţi sirieni din Turcia, sunt nemulţumite de faptul că Bruxelles-ul a decis ca doar Italia şi Grecia să beneficieze de sistemul de relocare în vederea uşurării poverii imigraţiei. Paradoxal este că există voci şi în Italia care se opun relocării imigranţilor, un exemplu în acest sens fiind liderul regiunii Lombardia, Roberto Maroni, care a declarat că nu este de acord cu transferul refugiaţilor în regiunea pe care o conduce. Deşi premierul Matteo Renzi a anunţat că vor fi acordate ajutoare primăriilor care vor primi o parte din refugiaţi, Robeto Maroni a atras atenţia, potrivit ziarului Il Giornale, că Lombardia este a treia regiune a Italiei în privinţa imigranţilor cazaţi în centre de primire şi că este de neconceput să fie trimişi noi refugiaţi.
Criza din Ucraina şi implicaţiile ei mondiale continuă să trezească ecouri în presa internaţională, un nou episod fiind reprezentat de anunţul Rusiei că din 2019 nu va mai livra gaze prin această ţară clienţilor europeni. Potrivit Sputnik News, concernul Gazprom a anunţat că nu va încheia cu Ucraina un nou contract privind tranzitul de gaze şi nu îl va prelungi pe cel actual. Interfax Ucraina notează că deocamdată Gazprom nu a purtat discuţii cu partenerii din Europa în privinţa schimbării punctelor de livrare pentru că deocamdată nu este clar care vor fi rutele alese.
Între timp, guvernul ucrainean se confruntă cu o situaţie de urgenţă în urma izbucnirii unui incendiu de amploare la un depozit petrolier de lângă Kiev. Krîm Realii scrie că autoritățile au început evacuarea civililor din zona incendiului şi că printre ipotezele incidentului se află „încălcări grave ale regulilor de depozitare a produselor petroliere”, „disfuncţionalităţi tehnice” sau „distrugere intenţionată”.
Într-un context mondial de securitate deja încordat, în Crimeea forțele ruse au început exerciții aviatice. Potrivit Ria Novosti, aplicaţiile vor dura trei zile şi implică elicoptere de luptă. Exerciţii militare sunt organizate şi în Polonia, de data aceasta de către NATO. Exercițiul de reacție rapidă vizează pregătirea trupelor pentru o potențială amenințare din partea unor țări precum Rusia, scrie The Independent, care comentează că aplicaţiile reprezintă – cităm – „o demonstraţie de forţă a aliaţilor vestici în faţa destabilizării continue a Ucrainei de către Rusia”.
Din presa internaţională aflăm şi o informaţie care îi va bucura pe români în cazul în care este transpusă în practică, şi anume faptul că doi senatori americani au depus în Congres un proiect care prevede eliminarea obligativităţii vizelor de călătorie pentru cetăţenii din Bulgaria, Polonia, România și Croația. Potrivit Novinite, iniţiativa celor doi senatori a fost luată la presiunea comunităţii poloneze din Chicago, care numără circa două milioane de persoane.
Şi tot din presa străină aflăm că premierul României, Victor Ponta, îşi doreşte încheierea crizei politice în această săptămână şi asigurarea stabilităţii. Într-un interviu acordat pentru France Presse, Bloomberg, Reuters şi Associated Press, Victor Ponta a declarat că înaintea votului de vineri pe tema moţiunii de cenzură are încredere că există o majoritate solidă a coaliţiei de guvernare şi că nu demisionează deoarece se consideră nevinovat de acuzaţiile aduse de procurori şi fiindcă – cităm – „nu există o alternativă pentru coaliţia actuală”.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR