Revista presei internaţionale – 12 noiembrie 2015

Criza refugiaţilor din Africa pare să vadă prima măsură concretă la reuniunea din Malta a liderilor europeni şi africani, Comisia Europeană dând asigurări că va oferi 1,8 miliarde de euro pentru detensionarea situaţiei. Times of Malta scrie că scopul ajutorului este să încurajeze statele africane să rezolve problemele economice şi de securitate care îi forţează pe oameni să fugă şi să convingă aceste ţări să primească înapoi refugiaţii ale căror solicitări de azil au fost respinse. „Reuniunea va scoate la iveală diferenţele de abordare dintre statele europene, care vor să îşi securizeze graniţele, şi ţările africane care caută căi legale pentru migraţie”, comentează Times of Malta.

Cu doar câteva zile înaintea summitului G20 din Antalya, preşedintele Turciei repune în discuţie crearea unei zone de securitate în nordul Siriei. Potrivit Today’s Zaman, Recep Tayyip Erdogan a sugerat că aliaţii Turciei sunt tot mai aproape de a îmbrăţişa ideea unei zone de securitate pentru a-i primi pe refugiaţi. O altă idee desprinsă din declaraţiile autorităţilor de la Ankara este legată de o posibilă intervenţie terestră a Turciei. Premierul Ahmet Davutoğlu a precizat că executivul ia în calcul desfăşurarea, luna viitoare, a 10.000 de soldaţi în Siria în cadrul unei operaţiuni vaste împotriva grupării ISIS, după cum transmite Yeni Şafak. Iar ziarul Milliyet notează că premierul a afirmat că operaţiunea aeriană este insuficientă în Siria. „Turcia nu va acţiona de una singură”, a declarat Ahmet Davutoğlu şi a adăugat că este nevoie de o strategie mai concretă care să cuprindă şi operaţiuni terestre. Rusia propune pentru rezolvarea crizei din Siria un document în opt puncte, care prevede ca puterea și opoziția să înceapă un proces de reformă constituțională, care să dureze până la 18 luni și să fie urmat de alegeri prezidențiale anticipate. Rosbalt scrie că documentul nu interzice actualului preşedinte al Siriei să candideze la un nou mandat însă Bashar al Assad nu va putea conduce procesul de reforme, la această funcţie putând accede doar candidatul ales de toate forţele care vor participa pe 14 noiembrie la Conferinţa Internaţională de la Viena privind situaţia din Siria.

Securitatea rămâne temă prioritară şi peste ocean, unde Congresul american a adoptat proiectul de lege privind apărarea pe 2016. Potrivit The Washington Times, planul preşedintelui Obama de a închide centrul de detenţie de la Guantanamo a primit o nouă lovitură în urma documentului, care menţine o interdicţie privind transferul deţinuţilor pe teritoriul Statelor Unite. În pofida reticenţelor pe această temă, Barack Obama va semna documentul, informează The Wall Street Journal şi comentează că probabil preşedintele va încerca să eludeze Congresul pentru a-şi îndeplini scopul de a închide Guantanamo. Totodată, proiectul de lege prevede acordarea unui ajutor militar de 300 de milioane de dolari Kievului, notează Interfax şi adaugă că ambasadorul Ucrainei în SUA a scris pe Facebook că 50 de milioane din această sumă pot fi folosite pentru cumpărarea de arme defensive.

Disputa israeliano-palestiniană se mută în Europa, unde autorităţile Uniunii au decis etichetarea separată a produselor provenite din coloniile israeliene din teritoriile ocupate. The New York Times prezintă poziţiile celor trei părţi implicate. Uniunea Europeană spune că decizia clarifică doar regulile existente. În timp ce secretarul general al comitetului executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei, Saeb Erekat, susţine – cităm – că în colonii sunt cultivate produse cu resurse naturale furate de pe pământul poporului palestinian”, un purtător de cuvânt al ministerului israelian de Externe, Emmanuel Nahshon, condamnă măsura ca fiind „un pas excepţional şi discriminatoriu” mai ales „când Israelul se confruntă cu un val de terorism care îi vizează toţi cetăţenii”, mai arată The New York Times.

Din Germania aflăm că greva piloţilor Lufthansa continuă, după ce o instanţă a respins solicitarea conducerii companiei ca mişcarea sindicală care a dus deja la anularea a peste 2.000 de zboruri să fie interzisă. Portalul de ştiri german The Local arată că şefii Lufthansa au precizat că nu vor răspunde cererilor greviştilor.

Florin Matei, Agenţia de presă RADOR