Înainte ca Bruxelles-ul să dea un verdit, la începutul lunii, cu privire la condiţiile regimului de vize pentru Turcia, Franţa şi Germania au propus UE crearea unui mecanism care să permită o suspendare rapidă a scutirii de vize pentru terţe ţări, scrie Le Monde. Iniţiativa franco-germană survine pe fondul neliniştii legate de perspectiva unei scutiri de vize pentru cetăţenii turci călătorind în Spaţiul Schengen, condiţie pusă de Ankara pentru aplicarea unui recent acord cu UE pentru retrimiterea de migranţi, adaugă EUObserver. Însă certurile din Parlamentul turc pun în pericol legislaţia legată de acordul pentru migranţi, atenţionează Hurryiet. Legislaţia privind respectarea criteriilor UE pentru ridicarea vizelor urmează să fie finalizată luni, asigură ministrul turc pentru Afacerile Europene, scrie Sabah. Dacă totul decurge bine, aşteptăm o decizie privind ridicarea vizelor marţi, a declarat oficialul turc pentru Sabah. Politicile dure privind migraţia nu exclud ţelurile umanitare în UE, argumentează preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, într-un comentariu publicat de Spiegel. Dar Europa trebuie să stabilească şi limite clare pentru concesiile pe care doreşte să le facă partenerilor, în vederea rezolvării crizei refugiaţilor, scrie Tusk în Spiegel.
La Alep, luptele se intensifică, regimul sirian anunţând o ofensivă, titrează The New York Times. Peste o sută de persoane au fost ucise în luptele de săptămâna trecută, o creştere abruptă a numărului deceselor, după armistiţiul parţial de două luni, notează revista Time. Eforturile pentru salvarea păcii în Siria sunt de faţadă, critică Le Monde, cu toate că emisarul special al ONU pentru Siria, Staffan de Mistura, a lansat un apel către SUA şi Rusia să acţioneze imediat pentru a salva negocierile. Mitsura va vizita Moscova pe 2 mai, pentru a se întâlni cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, anunţă Stratfor. Guvernul sirian s-a declarat profund îngrijorat de prezenţa terestră a 150 de militari americani în nordestul Siriei, adaugă Ria Novosti.
Suedia a primit informaţii cu privire la un posibil atac terorist, anunţă cotidianul Expressen. Un înalt responsabil pentru securitate din Irak a indicat la postul american NBC că guvernul irakian a avertizat Suedia în legătură cu „un proiect al Statului Islamic vizând capitala suedeză Stockholm” şi implicând şapte-opt cetăţeni irakieni, foşti membri ai reţelei Al-Qaeda în Irak, citează La Libre Belgique. Autorităţile italiene au reţinut mai multe persoane suspectate de legături cu ISIS, inclusiv un bărbat care primise instrucţiuni de a comite atacuri la Roma, cu ocazia pelerinajelor creştine, anunţă Il Giornale. Totodată, în regiunea Lombardia au fost arestate şase persoane care vroiau să se alăture Statului Islamic, scrie Panorama. La rândul lor, autorităţile de la Moscova sunt îngrijorate de extinderea sferei de influenţă a ISIS în Afganistan, notează Russia Today.
La Moscova s-a desfăşurat Conferinţa internaţională anuală pentru securitate, care reuneşte militari de rang înalt din 80 de ţări şi reprezentanţi ai unor organizaţii care au ca obiect de activitate pericolele globale, informează Kommersant. Dar cel de-al cincilea forum pentru securitate de la Moscova a constatat absenţa figurilor-cheie care stabilesc actuala arhitectură a securităţii internaţionale, şi anume miniştrii apărării ai ţărilor membre NATO, care au ignorat forumul, date fiind tensiunile sporite în relaţia Rusia – NATO. Amplasarea sistemului american antirachetă în Polonia şi România este interzisă de Tratatul privind lichidarea rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune (Tratatul INF), susţine Rusia, scrie Ria Novosti. „Este contrară prevederilor acestui tratat şi utilizarea de către Pentagon a ţintelor pentru rachete şi a dronelor de atac”, se arată în documentul citat de Ria Novosti. Moscova susţine că amplasarea elementelor scutului american antirachetă ar constitui un risc real pentru forţele sale de descurajare nucleară, explică Rzeczpospolita. Kremlinul a ameninţat de nenumărate ori că, în cazul unei evoluţii nefavorabile a situaţiei pentru Rusia, ca urmare a construirii scutului antirachetă în Europa, Moscova va renunţa la măsurile în sfera dezarmării şi a controlului înarmării, şi va trece la contramăsuri, completează ziarul polonez. Totodată, proiectul creării Flotilei Mării Negre a NATO „subminează considerabil securitatea şi stabilitatea în această parte a continentului şi obligă Rusia să ia măsuri de răspuns adecvate pentru asigurarea propriei securităţi”, a subliniat Ministerul rus de Externe, adaugă Tass. Pentru intensificarea cooperării în domeniul apărării între Bulgaria, Grecia şi România s-au pronunţat miniştrii apărării din cele trei state balcanice membre ale UE, detaliază Standart. Trilaterala a reluat un format necesar pentru cooperarea regională, prin intensificarea colaborării şi comunicării în domeniul apărării, la toate nivelurile.
Cristina Zaharia
