În ziua începerii reuniunii de la Varşovia, summitul NATO îşi face loc în paginile presei internaţionale. Ziarele străine sunt atente totodată la concluziile raportului Chilcot din Marea Britanie, care a condamnat decizia fostului premier britanic Tony Blair de a implica Regatul Unit în războiul din Irak.
„În umbra Brexit, NATO va trimite un mesaj de unitate solid împotriva Rusiei”, titrează New York Times. Der Spiegel opinează că „politica externă agresivă a Rusiei este o expresie a slăbiciunii, mai degrabă decât a forţei sale, dar ar trebui să tratăm Moscova ca pe o putere relevantă”. The Telegraph notează că „Angela Merkel a promis sprijin german pentru planurile de amplasare a mii de trupe NATO în Polonia şi statele baltice, ca element de descurajare a unei agresiuni ruseşti”, înainte de „reuniunea cea mai importantă a organizaţiei transatlantice, de la sfârşitul Războiului rece”. Citat de Le Monde, ambasadorul francez Francis Gutmann şi preşedinte al Clubului celor 20 cere Parisului să folosească prilejul summitului de la Varşovia pentru a găsi o cale de pacificare cu Rusia. „Întrunirea care are loc o dată la doi ani se desfăşoară într-un moment marcat de o deosebită nesiguranţă pentru Europa şi pentru alianţa militară care i-a păzit securitatea în perioada postbelică”, constată Financial Times. El Pais din Spania prezintă contextul în care are loc summitul: „Aliaţii se confruntă simultan cu creşterea tensiunii în relaţiile cu Rusia şi cu ameninţarea jihadistă. La care se adaugă acum criza de identitate a proiectului european, derivată din decizia Marii Britanii, un partener indispensabil în materie de apărare, de a abandona UE”. În consecinţă, „nu este vorba de o întrunire protocolară cu Barack Obama, ci de una dintre cele mai importante ale Alianţei Atlantice din ultimii ani”, conchide ziarul madrilen. Iar din Portugalia, Diario de Noticias punctează: „Poate că NATO are multe defecte, însă continuă să fie singurul loc în care europenii gândesc strategic, iar vinovatul pentru aceasta se numeşte SUA, garantul securităţii naţionale al fiecărui aliat şi, astfel, cimentul dintre Est şi Occident, Nord şi Sud, între ţările mici şi cele mari, între cele liberale şi cele cu tendinţe mai autoritare”. Cu atenţionarea că „SUA vor trebui să redevină o mare putere europeană, altfel americanii vor vedea continentul transformat în cioburi în mâinile lor”.
Ziarele britanice acordă o atenţie deosebită raportului Chilcot, care a constatat că „în Irak, Marea Britanie a intrat într-un război care nu era necesar, a avut consecinţe dezastruoase şi este posibil să fi fost ilegal, din cauza angajamentului greşit şi personal asumat de premierul de la vremea aceea, Tony Blair, faţă de preşedintele George W. Bush”, relatează The Times. „Războiul lui Tony Blair a distrus Irakul” şi „totodată a distrus şi încrederea tinerilor în politicieni”, căci „târgurile necurate din jurul Irakului demonstrează că în politicieni nu poţi avea încredere” apreciază The Guardian. Şi subliniază că „încă mai dăunător, este posibil ca vinovaţii să nu poată fi traşi vreodată cu adevărat la răspundere”. Iar Washington Post constată că „în timp ce Marea Britanie discută despre raportul Chilcot, Irakul continuă să facă bilanţul morţilor”. Un bilanţ care nu este străin de folosirea detectoarelor false de bombe, furnizate de un britanic fără scrupule şi instalate de guvernul irakian la Bagdad, citim în Le Figaro.
Şi tot în sfera afacerilor nebuloase ne duce Wall Street Journal, cu relatarea că „preşedintele BCE a avertizat că ar putea adopta măsuri legale împotriva autorităţilor slovene”, după ce „poliţia din această ţară fostă iugoslavă ar fi confiscat informaţii confidenţiale din sedii ale băncii centrale slovene”. EUobserver scrie însă că poliţia slovenă susţine că „raziile sunt urmarea unor acuzaţii privind o escrocherie de 257 de milioane de euro” şi „respinge plângerea BCE privind inviolabilitatea arhivelor” băncii centrale slovene. Din acelaşi oficios de la Bruxelles aflăm că „premierul slovac se confruntă cu un vot de neîncredere, în plină strălucire a preşedinţiei UE, pe fondul bănuielilor că ar fi acoperit corupţia la nivel înalt”.
Şi în fine, din Italia, Rainews informează că s-a încheiat procesul „Vatileaks 2”, în cadrul căruia Biserica Catolică a acuzat cinci persoane de publicarea unor documente confidenţiale. Cu precizarea că cei doi jurnalişti inculpaţi în dosar au fost achitaţi iar „instanţa a insistat asupra faptului că libertatea presei trebuie respectată chiar şi în sistemul juridic al Vaticanului”.
Adriana Buzoianu, RADOR
