Cu privirile aţintite în continuare asupra noului preşedinte american, presa internaţională include între temele sale predilecte şi negocierile de pace în problema siriană, desfăşurate în capitala Kazahstanului, sau alegerile primare pentru desemnarea unui candidat prezidenţial din partea Partidului Socialist francez.
„Trump retrage Statele Unite din acordul comercial Trans-Pacific”, un parteneriat considerat o contrapondere la influenţa în creştere a Chinei şi semnat de 12 ţări din zonă, relatează Wall Street Journal. Abia instalat la Casa Albă, şeful guvernului de la Washington „anunţă că SUA vor impune o taxă vamală ‘foarte mare’ asupra companiilor care îşi mută activitatea peste graniţe, concentrându-şi atenţia asupra reconfigurării relaţiilor comerciale internaţionale ale SUA”, informează acelaşi jurnal american. Şi tot aici citim că „guvernul australian se alătură valului protecţionist”, analizând cu mai multă atenţie tranzacţiile internaţionale, „după exemplul administraţiilor din SUA şi Europa care au semnalat că se vor opune investiţiilor chineze” în active din domenii strategice. La rândul lor, „China şi India îşi diminuează entuziasmul faţă de rezervele petroliere”, într-un moment în care „producătorii mondiali de petrol credeau că o reducere a producţiei va determina creşterea preţului” combustibilului fosil, scrie tot Wall Street Journal. New York Times constată că deşi abia a început, „preşedinţia Trump reconfigurează politica dintre israelieni şi palestinieni, începând cu amplasarea Ambasadei americane”, care ar echivala cu „o recunoaştere de facto a anexării de către Israel a Ierusalimului de Est, predominant arab, cucerit de la Iordania în războiul din 1967”. În prima lor conversaţie telefonică de la învestirea noului preşedinte american, „premierul israelian a făcut apel la Trump să renunţe la acordul nuclear cu Iranul”, evidenţiază The Times. Un alt cotidian londonez, Financial Times relatează despre începerea convorbirilor de pace dintre guvernul sirian şi rebeli, „într-un efort sprijinit de Rusia şi Turcia, de a pune capăt războiului civil”. Le Figaro vorbeşte despre un „optimism prudent” după prima zi de negocieri, însă The Telegraph estimează că a fost un „început anevoios” în condiţiile în care grupurile de rebeli au refuzat să participe la negocierile directe cu guvernul, care la rândul său a etichetat delegaţia lor drept terorişti”. Şi tot The Telegraph conchide că „discuţiile de referinţă, intermediate de Rusia şi Turcia, sunt primele care au loc între opoziţia armată şi regim, de la izbucnirea războiului în Siria, în 2011”, iar summitul de două zile demonstrează ascensiunea noilor brokeri ai puterii în regiune şi totodată marginalizarea Washingtonului tot mai dezangajat. Totodată, „este pentru prima dată când locul de desfăşurare al unor convorbiri de pace de mare importanţă nu este Geneva şi se situează în afara sferei de influenţă a Statelor Unite şi Uniunii Europene”, mai punctează acelaşi cotidian britanic. Presa franceză urmăreşte alegerile primare care au avut loc în cadrul Partidul Socialist, soldate cu o surpriză. Fostul ministru francez al Educaţiei s-a impus în primul tur în faţa fostului premier, pe fondul unei „lipse de entuziasm” a alegătorilor socialişti care s-au mobilizat în număr mic, notează Le Monde. Iar Le Figaro remarcă „solitudinea lui Merkel în cuplul franco-german”, în condiţiile în care „aproape sigură de o realegere în septembrie, din lipsa unei alternative, cancelarul german urmăreşte cu atenţie prezidenţialele din Franţa şi deşteptarea unei axe Paris-Berlin”. În fine, din Rusia agenţia Tass informează că preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, „a anunţat, într-un interviu acordat postului de televiziune Russia Today, că intenţionează să anuleze acordul privind deschiderea unui birou pentru relaţia cu NATO, la Chişinău. Citat de aceeaşi agenţie Tass, Igor Dodon a mai spus că la întâlnirea pe care o va avea cu şefii statelor membre NATO, la începutul lunii februarie la Bruxelles, „doreşte să se convingă dacă membrii alianţei sunt gata să sprijine public şi să semneze acordul care recunoaşte statutul de neutralitate al Republicii Moldova”. Iar de la Chişinău, publicaţia Info-Prim Neo relatează că „preşedintele creează o comisie de expertiză istorică”. „Președinția anunță că propunerea a fost lansată în cadrul unei ședințe de lucru pe tema „Semnificația marilor evenimente istorice întru consolidarea statalității Republicii Moldova”, scrie publicaţia basarabeană. Cu precizarea că președintele Dodon „a reiterat necesitatea studierii istoriei Moldovei în curricula școlară”.
Adriana Buzoianu, RADOR
