FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG (Germania), 23 aprilie 2019 –  România va avea un nou ministru de justiţie, deoarece titularul de până acum, Tudorel Toader, şi-a atras furia puternicului Liviu Dragnea.

Noul ministru urmează ca  după voinţa păpuşarului să destrame statul de drept cât mai devreme.

Scârţâitul din „încheieturi” putea fi auzit deja de mai multe luni. Cel puţin după martie a devenit clar că ministrul Justiţiei al României, Tudorel Toader, nu se mai bucură de încrederea celui pentru care contează cel mai mult politica română: Liviu Dragnea este preşedintele partidului de guvernământ PSD. În plus, acesta a fost condamnat definitiv cu suspendare pentru fraudă electorală, iar din acest motiv nu are voie să ocupe funcţia de prim-ministru. Cu toate acestea este fără îndoială cel care trage din culise toate sforile în cazul tuturor persoanelor din guvernul de la Bucureşti.

De aceea nu a constituit un lucru fără importanţă când, în urmă cu câteva săptămâni, Dragnea s-a pronunţat în public negativ despre şeful independent al justiţiei, deşi anul trecut Toader a lucrat încă spre mulţumirea lui Dragnea. Astfel, la dorinţa lui Dragnea, ministrul justiţiei a reuşit îndepărtarea Laurei Codruţa Kövesi din fruntea DNA. Aceasta a acuzat de corupţie, în calitate de director hotărât al DNA,  mulţi politicieni de marcă din ţară şi a reuşit să obţină şi condamnarea acestora – un proces fără precedent nu doar în România, ci în întreaga regiune în care cei de la putere pot comite abateri de cele mai multe ori fără să fie pedepsiţi.

Săptămânile trecute, Toader a coordonat şi o campanie românescă împotriva numirii lui Kövesi în funcţia de procuror general la Parchetul European care urmează să-şi înceapă activitatea cel târziu în 2021, acţionând împotriva comiterii infracţiunilor în detrimentul bugetului UE. Dat fiind faptul că o importantă sursă de venit pentru politicienii corupţi şi demnitari o constituiau tocmai fraudele cu fondurile europene, ideea că tocmai românca Laura Kövesi să conducă anchetele pe marginea acestora, însemna un coşmar pentru potenţialii avizaţi.

Probabil însă că pentru Dragnea demontarea statului de drept nu avea loc suficient de repede. La începutul lunii martie, liderul PSD a declarat că atât el cât şi partidul său nu sunt mulţumiţi de ministrul de justiţie. „Există o nemulţumire pe care nu o vom ascunde şi care vine din partea parlamentarilor, însă nu numai din partea lor, iar aceasta trebuie clarificată în cursul săptămânilor viitoare”- a declarat Dragnea. Liderul PSD nu a dorit să ofere amănunte asupra motivelor reale ale nemulţumirii. Însă nemulţumirea sa se datorează evident faptului că Toader s-a codit să pună în practică prin intermediul unor ordonanţe de urgenţă o serie de modificări de lege. În cazul acestora este vorbe despre „reforme”, care îi apără pe Dragnea şi pe tovarăşii săi de acuzaţiile justiţiei dându-le posibilitatea de a putea prescrie sentinţe anterioare. De pe urma acestora cel mai mare profitor ar fi fost însuşi Dragnea, care este acuzat de instigare la abuz în serviciu, cauză în care a fost găsit deja vinovat, chiar dacă doar în prima instanţă.

Oponenţii guvernului traduc demiterea lui Toader într-o formulă scurtă, potrivit căreia ministrul justiţiei nu a fost suficient de corupt pentru şeful statului „in pettore”. Pe de altă parte susţinătorii ministrului demisionar consideră că acuzaţiile acestuia la adresa lui Kövesi, cum ar fi manevrarea dovezilor sau concedierea martorilor nu ar fi fost cu totul lipsite de temei. Toader este pur şi simplu un jurist cu principii, din care cauză Dragnea l-a abandonat.

Cert este că după o şedinţă în urmă cu o săptămână conducerea PSD i-a retras ministrului justiţiei, doar cu un vot negativ, sprijinul politic. Şefa guvernului, Viorica Dăncilă, element fidel faţă de şeful său de partid, a anunţat demiterea acestuia. Toader ar fi promis nişte lucruri pe care însă nu le-a îndeplinit – a afirmat Dăncilă. Cel demis şi-a asumat aparent cu calm demiterea. După cum a afirmat la începutul anului 2017, când a fost numit, nu poţi face totul pe placul tuturor. Toader se va întoarce ca profesor şi rector la Universitatea din Iaşi, de unde a plecat în politică.

Noul ministru de justiţie urmează să devină Eugen Nicolicea, cotat drept un fidel susţinător al lui Dragnea. Spre deosebire de predecesorul său este un politician cu experienţă cu rădăcini adânci în PSD. Inginer şi jurist, este şi coautor al „reformelor” promovate de partidul de guvernământ şi va avea probabil mai puţine scrupule în a le pune în practică prin ordonanţe de urgenţă. Când Dragnea a fost întrebat la ce se aşteaptă din partea noului şef al justiţiei, a răspuns evaziv şi şi-a exprimat speranţa că noul ministru va anula „blocadele” din Ministerul de justiţie. Aceste blocade au stat până acum în calea punerii în practică a programului de guvernare.

Preşedintele Klaus Iohannis, care se opune regresului din sistemul de justiţie manifestat de guvern, poate amâna dar nu poate respinge nici  procesul demiterii lui Toader şi nici numirea succesorului acestuia. Dat fiind că Toader nu are prieteni în rândul opoziţiei, ci fusese  considerat doar un instrument docil al lui Dragnea, o intervenţie a preşedintelui nu ar fi de popularitate.

Însă la sfârşitul lunii trecute Iohannis a anunţat organizarea unui referendum care să aibă loc odată cu alegerile europarlamentare.

Românii urmează să fie întrebaţi dacă amnistierea cazurilor de corupţie şi modificările Codului Penal prin ordonanţe de urgenţă să fie interzise. „Huliganismul politic” al PSD trebuie să aibă un sfârşit, la fel ca şi practica de modificarea a Codului Penal prin ordonanţe de urgenţă – a motivat preşedintele iniţiativa sa şi a adăugat că cetăţenii au dreptul să decidă „dacă şi corupţia va trebui să devină politică de stat”.

Deşi este vorba doar despre un referendum consultativ, guvernul încearcă să obstrucţioneze referendumul. Ultimul referendum din România organizat în octombrie anul trecut a eşuat din lipsă de cvorum. PSD încearcă să influenţeze şi de data aceasta participarea la referendum în speranţa ca printr-o ordonanţă emisă la 26 mai să dispună existenţa a două centre de vot separate, iar mulţi cetăţeni nu se vor osteni probabil să voteze de două ori. Iohannis a calificat acest plan drept ilegal.

(Autor: Michael Martens)

Traducerea: Imola Stănescu