Social-democrații și extrema-dreaptă, deciși să îngreuneze planul reformelor democratice al lui Klaus Iohannis
Președintele Klaus Iohannis a instalat un general de armată în funcția de prim-ministru, dar e puțin probabil ca planurile sale vizând întărirea măsurilor anticorupție și independența justiției să poată supraviețui luptei care îl așeaptă.
După ce Ludovic Orban a părăsit funcția de premier din cauza performanțelor sub așteptări ale Partidului său Național Liberal (PNL) la alegerile generale de la sfârșitul săptămânii trecute, Iohannis l-a numit rapid în locul său pe Nicolae-Ionel Ciucă, ministru al apărării și fost șef al Statului Major.
Ciucă este nou în activitatea politică a partidului – el a intrat în rândurile PNL, un partid de centru-dreapta, abia în luna octombrie – și nu are propria sa bază politică. Numindu-l pe acest general, cu care el a conlucrat îndeaproape în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Iohannis și-a sporit mult influența asupra guvernului. Deocamdată, Ciucă este premier interimar, dar presa sugerează că el își va ocupa funcția în continuare.
„Ciucă va fi un premier loial, care ar putea pune în aplicare politicile președintelui”, a declarat Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrație din România.
Totuși, alegerile au slăbit totodată mâna lui Iohannis, care, oficial, se află deasupra politicilor de partid, dar care a fost primar al orașului Sibiu din partea PNL. Ele au facilitat un prim loc foarte clar veșnicului adversar al PNL, Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga.
Alegerile au fost marcate de un absenteism-record – sub 32% dintre alegători s-au prezentat la urne, acest lucru datorându-se, cel puțin în parte, pandemiei de coronavirus – și de o creștere a sprijinului acordat extremei drepte.
Deși s-ar putea ca PNL să poată forma un guvern cu partidul de centru USR-PLUS și cu un partid mai mic, PSD se află pe o poziție puternică, el fiind capabil să blocheze schimbările constituționale propuse de Iohannis și de celelalte partide care ar forma viitorul guvern. Aceste schimbări ar înscrie în Constituție o serie de reglementări anticorupție și ar întări independența justiției.
Dar asemenea schimbări vor avea nevoie de sprijinul a 75% dintre parlamentari, inclusiv din rândul opoziției conduse de PSD. PSD a fost marcat ani la rând de scandaluri pe tema corupției, dar rămâne popular într-o bună parte a electoratului, mai ales în cel din zonele rurale. Alegătorii de la sate au fost mai puțin marcați de pandemie, așa că s-au arătat mai dispuși să se prezinte la vot. Ei au fost totodată ‚vrăjiți’ de promisiunile partidului legate de majorarea pensiilor și de alte beneficii care s-ar datora reducerii impozitelor pe venit.
„Fără îndoială, Iohannis este unul dintre perdanții acestor alegeri”, a declarat Radu Magdin, analist și consultant politic. “Nu văd cum ar putea PSD-ul să îi cedeze victoria acceptând amendarea Constituției după campania agresivă lansată de el împotriva sa“.
Apărând frecvent alături de Orban la inaugurarea unor proiecte de infrastructură sau la alte evenimente premergătoare alegerilor, Iohannis s-a dovedit un dur critic al PSD, pe care l-a acuzat că frânează dezvoltarea țării. PSD s-a aflat la putere în cea mai mare parte a erei postcomuniste.
“În timpul campaniei, Iohannis și-a făcut simțită prezența alături de PNL, dar dacă examinezi rezultatele, oamenii nu au părut să aprecieze asta, chiar dacă prețul pierderii (alegerilor) a fost plătit de Orban“, spune Magdin.
Evoluția lui Orban
La o conferință de presă desfășurată marți, Orban a declarat că decizia demisiei îi aparține. Dar Iohannis a fost cel care a execitat presiuni asupra lui Orban pentru a-l face să părăsească funcția, deși el se mai bucura încă de sprijin în cadrul partidului, după cum afirmă trei membri ai PNL care îl cunosc personal, dar care au cerut să li se păstreze anonimatul. Biroul președintelui nu a răspuns cererii de a face un comentariu pe această temă.
Ciucă, noul premier care va rămâne totodată și ministru al apărării, a declarat că principala prioritate a guvernului va fi combaterea coronavirusului. Cel de-al doilea val al pandemiei a marcat grav România – în ultimele 24 de ore (marți, n. red.) au fost înregistrate 213 decese – o cifră-record.
“Guvernul își va concentra atenția asupra priorităților legate de gestionarea pandemiei și de strategia de vaccinare“, a declarat Ciucă marți, cu ocazia primelor sale declarații în calitate de prim-ministru.
În afara PSD-ului, s-ar putea ca un alt obstacol în calea amendării Constituției să fie Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), de extremă dreaptă și sceptică în privința coronavirusului, care, surprinzător, și-a adjudecat aproape 9% din voturi și care a intrat confortabil în parlament.
Viitorii parlamentari AUR au cerut mondificarea Constituției astfel încât etnicilor maghiari să li se interzică să formeze partide politice.
Se spune că unul dintre parlamentarii acestui partid, Mircea Chelaru, un fost general de armată, l-a idolatrizat pe Ion Antonescu, liderul fascist aliat al lui Hitler în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, și a afirmat că “niciun evreu din România nu a fost trimis în vreun lagăr nazist“ – respingere clară a unui fapt istoric. Chelaru nu a putut fi contactat pentru a comenta informația.
O parlamentară din partea AUR este și Diana Șoșoacă, o avocată care a dat guvernul în judecată din partea Bisericii, pentru că a interzis pelerinajele în timpul pandemiei. Co-fondatorul partidului AUR, Claudiu Târziu, a fost liderul Coaliției pentru Familie, o asociație care a susținut fără succes interzicerea căsătoriilor gay cu ocazia referndumului organizat în vederea amendării Constituției, în 2018, cu sprijinul Bisericii Ortodoxe Române, al Bisericii Greco-Catolice și al unor grupări neoprotestante.
“Să spunem că această coaliție (PNL – USR PLUS, n. red.) va reuși să negocieze cu PSD-ul, dar cum va putea negocia cu Biserica Ortodoxă Română, care acum este reprezentată în parlament prin AUR?”, se întreabă Pîrvulescu.
Profesorul spune că reforma constituțională riscă “să se transforme într-un spectacol odios“. El crede că AUR și susținătorii săi vor încerca să îndepărteze dezbaterile de “calea europeană a României“, așa cum propune Iohannis, apropiind-o de discuții pe tema îngrădirii drepturilor comunității gay, a integrării europene și a avorturilor.
Articol de Matei Roșca
https://www.politico.eu/article/romania-election-results-boost-president-klaus-iohannis-but-path-to-reforms-is-fraught
POLITICO EUROPE (Belgia), 9 decembrie 2020
Traducerea: Alexandru Danga
