Eforturile pentru asigurarea unui acord bugetar la nivelul Uniunii Europene, negocierile post-Brexit, dar și criza coronavirusului se numără printre subiectele tratate cu predilecție de presa internațională.
După dezacorduri și declarații acide între Uniunea Europeană, pe de o parte, și Ungaria și Polonia de cealaltă parte pe tema viitorului buget european, în special din cauza condiționării distribuirii banilor de respectarea statului de drept, se întrevede o șansă de deblocare a planului european de relansare, scrie Les Echos din Franța. „Germania, Polonia şi Ungaria se pare că au găsit un compromis miercuri, care permite sa fie ridicat veto-ul celor două ţări din est. Dacă guvernele lor o confirmă, acordul ar mai trebui validat de ceilalţi lideri europeni, joi, la summitul de la Bruxelles. Şefii de stat şi de guvern care se reunesc la Bruxelles vor fi informaţi despre acest compromis, care ar deschide calea reluării procesului de adoptare a planului de relansare şi a bugetului european în valoare totală de aproape 2.000 de miliarde de euro. Parlamentul trebuie de asemenea să-l voteze înainte să poată fi activat”, precizează Les Echos.
În ceea ce privește negocierile privind acordul post-Brexit, cancelarul german Angela Merkel, citat de agenția italiană Ansa, afirmă că „Încă mai există posibilitatea unui acord. Există deschidere în acest sens”. Înaintea discuțiilor dintre premierul britanic, Boris Johnson, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Angela Merkel „a afișat un optimism prudent cu privire la încheierea unui acord comercial post-Brexit”. „Încă mai există șanse pentru un acord”, a spus cancelarul german care deține actuala președinție a UE, dar care a avertizat: „Nu trebuie să punem în pericol integritatea pieței comune”. Acordul „depinde de bunul simț și de acei pași necesari pentru a anula ultimele puncte spinoase nerezolvate asupra cărora, deocamdată, cele două părți încearcă totuşi să ajungă la o înţelegere”. O abordare pozitivă vine și din partea premierului britanic, care susține că „Un acord bun post-Brexit mai este posibil”, arată La Libre Belgique. Boris Johnson a adăugat că mai rămân divergenţe din cauza cerinţelor europenilor privind condiţiile de concurenţă echitabilă şi pescuitul. „Cu doar trei săptămâni înainte de ruptura definitivă, negocierile dintre britanici şi europeni continuă să se lovească de aceleaşi trei subiecte: accesul europenilor la apele britanice, modul de rezolvare a diferendelor pe viitor şi garanţiile cerute Londrei de către UE în materie de concurenţă în schimbul unui acces fără taxe sau cote pe imensa sa piaţă”, comentează La Libre Belgique.
În contextul în care numărul îmbolnăvirilor de coronavirus la nivel global a ajuns la peste 68 de milioane iar cel al deceselor la 1,56 milioane, eforturile comunității medicale și ale liderilor se îndreaptă spre limitarea cazurilor și demararea cât mai rapidă a procesului de vaccinare. Compania Pfizer, care a dezvoltat în colaborare cu BioNTech un potențial vaccin, aşteaptă în cursul de joi aprobarea pentru tratament din partea Administrației Americane pentru Medicamente și Alimentație (FDA), scrie CNN. Comitetul de aprobare a vaccinurilor urmează să își anunțe decizia referitoare la eficiența și siguranța medicamentului, ale cărui principale reacții secundare au fost confirmate până în prezent a fi inflamarea locului injecției, oboseala, durerea de cap, durerea musculară, frisoanele, durerea încheieturilor sau febra, mai arată CNN.
După Marea Britanie și Bahrain, Canada devine a treia țară care aprobă vaccinul anti-Covid dezvoltat de Pfizer și BioNTech, scrie The Wall Street Journal. „Un purtător de cuvânt al diviziei canadiene a Pfizer a declarat că vor fi furnizate până la 76 de milioane de doze. Acordul include o prevedere privind achiziția inițială a minim 20 de milioane de doze cu opțiunea pentru încă 56 de milioane”.
Un raport publicat de Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală, organizație cu sediul la Stockholm, atrage atenția că „Jumătate din democrațiile lumii au aplicat restricții ilegale, disproporționate, nedefinite sau inutile ale drepturilor fundamentale pentru a face față pandemiei de COVID-19”, scrie publicația belgiană Le Soir. „Din India până în Statele Unite, trecând prin China sau Bulgaria, peste şase ţări din zece au luat măsuri problematice pentru drepturile omului sau respectarea regulilor democratice pentru a combate pandemia. Dacă 90% dintre regimurile autoritare sunt prinse în flagrant, nici ţări considerate democratice nu sunt scutite: 43% sunt arătate cu degetul de organizaţia cu sediul la Stockholm şi specializată în starea democraţiei în lume. În Uniunea Europeană sunt criticate cinci ţări: Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Presa sportivă internațională vorbește pe larg despre un incident care a dus la întreruperea meciului de fotbal dintre Paris Saint Germain şi Istanbul Bașakșehir, unul dintre arbitri fiind acuzat de afirmații rasiste care au vizat antrenorul secund al echipei din Istanbul. „Negrul de acolo…” a fost expresia pe care ar fi folosit-o cel de al patrulea arbitru al meciului, Sebastian Colţescu, pentru a i-l indica arbitrului central pe antrenorul secund al echipei Bașakșehir, Pierre Webo, scrie Le Point. „Imediat, au urmat numeroase reacţii. Mai întâi, ministrul turc al sporturilor, Mehmet Muharrem Kasapoglu, a scris pe Twitter: ‘Rasismul este o crimă împotriva umanităţii! Suntem alături de reprezentantul nostru de la Bașakșehir’. Apoi, într-o comunicare oficială, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, ‘a condamnat cu fermitate cuvintele rasiste proferate’ şi a cerut UEFA să reacţioneze. ‘Suntem ferm împotriva rasismului şi discriminării în sport şi în toate domeniile vieţii’, a precizat şeful statului turc.
Florin Matei, Agenția de Presă RADOR
