Parlamentul britanic se va întruni miercuri – cu o zi înainte de expirarea perioadei de tranziţie prevăzută în acordul Brexit – pentru a ratifica legea privind tratatul de liber schimb între Regatul Unit şi Uniunea Europeană, semnată la 24 decembrie. Potrivit planurilor, Camera Inferioară s-ar aduna la ora 10.00 (ora locală) ca să dezbată şi să voteze proiectul de lege care înglobează şi tratatul de 2000 de pagini până la orele 14.30. Şedinţa Camerei Lorzilor ar începe la orele 15.00. Guvernul speră că astfel, până la finele zilei legea va fi adoptată de parlament şi seara ar putea să sosească acceptul şi de la Regina Elisabeta a II-a care acum îşi petrece sărbătorile de iarnă la castelul său din Windsor.
Până atunci, legiuitorii se străduiesc să studieze voluminosul document. În primul rând se aşteaptă opinia Grupului de Cercetări Europene care are 21 de membri, toţi specialişti în diverse domenii (economic, juridic, de comerţ exterior etc.). Potrivit presei britanice deocamdată nu sunt semne că această entitate ar respinge adoptarea tratatului. Mai mulţi deputaţi, printre care şi fostul ministru însărcinat cu problemele legate de Brexit, David Davis sunt de părere că o zi este un termen foarte scurt pentru dezbaterea unei probleme atât de importante. Propunerea acestor deputaţi este ca parlamentul să dea doar un vot temporar pentru document, urmând ca la începutul anului viitor să aibă loc o dezbatere mai amplă şi mai profundă, urmată de un „vot de confirmare” a deciziei de miercuri. Mai mulţi deputaţi nu sunt de acord cu propunerea preşedintelui Camerei Comunelor potrivit căreia cât mai mulţi deputaţi să urmărească dezbaterile online. Sir Lindsay Hoyle a subliniat că cei care se vor afla în sală nu o să aibă prioritate la luarea cuvântului faţă de cei care stau acasă şi se conectează la lucrări cu ajutorul internetului. Încă de la jumătatea lunii decembrie două treimi dintre deputaţi i-au împuternicit pe colegii lor de partid, ca aceştia să voteze pentru ei. Conservatorii şi laburiştii se pregătesc să voteze pentru adoptarea acordului care s-a încheiat în condiţii dramatice cu o săptămână în urmă. În schimb, Partidul Naţional Scoţian nu va vota proiectul. Aceştia consideră concesiile făcute de Marea Britanie în legătură cu cotele de pescuit prea mari, unii afirmând chiar că această parte a înţelegerii echivalează cu trădarea intereselor Marii Britanii.
Problema pescuitului este însă mai mult o chestiune simbolică, dar în cadrul negocierilor ambiţiile naţionale au jucat un rol important. Acest domeniu economic reprezintă doar 0,1% din GDP-ul britanic, dar o cesiune în faţa Franţei (interesată în menţinerea cotelor de pescuit din apele teritoriale britanice) ar fi însemnat ştirbirea demnităţii britanice. În acest sector în prezent pentru ţările membre UE sunt valabile reglementări comune, cu cote stabilite pentru fiecare ţară la Bruxelles. Regatul Unit şi-ar fi dorit să-şi păstreze accesul liber la pieţele europene, unde merge 75% din producţia sa de peşte. În schimb celelalte ţări europene – în special Franţa, Olanda şi Belgia – au dorit să rămână situaţia actuală, care le este favorabilă. Astfel ar fi putut folosi fără limitări majore apele teritoriale britanice, de unde provine 42% din producţia lor de peşte. Până la urmă s-a ajuns la un compromis: timp de 5 ani şi jumătate europenii pot folosi apele britanice, dar cu restrângerea treptată a cotelor, în timp ce cotele britanicilor ar creşte până la 25%. Ce se va întâmpla după trecerea acestui timp de tranziţie părţile nu au decis, până atunci vor avea loc noi negocieri.
Se aşteaptă să fie criticat şi compromisul găsit pentru asigurarea condiţiilor egale pentru firmele britanice şi cele din UE. Pentru Regatul Unit legislaţia europeană nu va fi obligatorie, dar Uniunea Europeană va avea dreptul ca – după o judecată la un tribunal ales de comun acord – să aplice taxe vamale pentru produsele britanice, dacă se va dovedi că Londra a încălcat regulile concurenţei loiale. Condiţiile vor fi reexaminate la anumite termene.
Nu s-a luat o decizie în ceea ce priveşte serviciile financiare. Astfel, nu se ştie încă dacă instituţiile financiare din London City pot sau nu să funcţioneze pe piaţa europeană. Premierul britanic Boris Johnson a recunoscut că acordul în acest domeniu „poate nu a mers aşa de departe cum am fi dorit să se întâmple”. La fel s-a amânat acordul în ceea ce priveşte Gibraltarul, ceea ce înseamnă că pentru cetăţenii britanici va fi mai greu să treacă peste graniţa cu Spania. Incertitudinea afectează aproximativ 15.000 de lucrători şi acest lucru poate să creeze perturbări atât în domeniul transporturilor, cât şi în cel economic. Controlul britanic al teritoriului este de multe ori obiect de dispută între Marea Britanie şi Spania, însă pentru Partidul Conservator această chestiune reprezintă un fel de linie roşie peste care nu pot trece. De asemenea, nu există o decizie definitivă în ceea ce priveşte transferul liber de date între Regatul Unit şi Uniunea Europeană. Acordul la care s-a ajuns este temporar şi este valabil doar pentru o perioadă de şase luni. S-ar putea însă ca această înţelegere să rămână definitivă dacă UE va recunoaşte că normele britanice privind protecţia datelor sunt compatibile cu reglementările europene. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene, Sebastian Fischer a declarat că toate cele 27 de state membre susţin aplicarea de la 1 ianuarie a tratatului de liber schimb.
Székely Ervin, Rador
