Revista presei internaționale – 18 ianuarie 2021

Presa internațională a dezbătut în acest weekend perspectivele politicii externe americane sub viitoarea administrație Biden și semnificația schimbării de gardă la vârful CDU, partidul cancelarului german Angela Merkel, monitorizând în continuarea evoluția campaniilor de vaccinare anti-Covid-19 și dezbătând riscurile noilor tulpini de coronavirus.
În SUA persistă o atmosferă tensionată după asaltul asupra Capitoliului și înainte de învestirea preşedintelui ales Joe Biden, în așa măsură încât „capitala americană s-a transformat într-o fortăreaţă”, după cum comentează postul CNN. Nu numai „la Washington, ci şi în toate cele 50 de capitale ale statelor americane s-au instituit noi măsuri de securitate, pe fondul temerilor” că extremişti înarmaţi ar putea recurge iar la violenţă. Pentagonul a suplimentat militarii mobilizați la Washington la un total de 25.000. Conform postului britanic BBC, „Biden intenţionează să semneze aproximativ 12 ordine executive în prima zi ca preşedinte. El va readuce SUA în Acordul de la Paris privind clima și va anula interdicţia de călătorie în mai multe state predominant musulmane”. Însă „administrația Trump face tot ce poate ca să îngreuneze lucrurile în calea lui Biden”, apreciază The New York Times în editorialul său de vineri, intitulat „Secretarul de stat Pompeo nu lasă nicio punte neincendiată”. „El a repus Cuba pe lista țărilor care sprijină terorismul, intenționează să-i declare pe rebelii Houthi din Yemen organizație teroristă, a relaxat restricțiile vizând contactele diplomatice cu Taiwan și a pretins că Iranul este «casa de bază» a rețelei Al-Qaeda.” O explicație găsim în cotidianul britanic The Guardian, după care, „lipsit de scrupule și agresiv, Pompeo plănuiește să devină următorul Trump – dar unul mai deștept”. El „a abolit politici consacrate, a adoptat poziții extrem de dure și a revendicat realizări imaginare pentru a se promova pe sine în rândul bazei electorale a lui Trump. Secretarul de stat a întins capcane politice pentru Biden într-un asalt diplomatic feroce – cu scopul de a câștiga Casa Albă” peste patru ani. Revista americană Foreign Policy consideră că nominalizarea de către Biden a unui diplomat veteran la conducerea CIA „demonstrează că diplomația a revenit” și „reflectă cu siguranță angajamentul președintelui ales față de o diplomație serioasă”. William Burns este de altfel și primul diplomat de carieră numit la șefia CIA în cei 73 de ani de existență ai agenției. O altă nominalizare pare însă să îngrijoreze guvernul iliberal de la Budapesta, ziarul ungar Népszava titrând: „Cel mai vehement critic al guvernului Orbán se întoarce la Departamentul de Stat al SUA”. E vorba despre Victoria Nuland, care va ocupa funcția de subsecretar de stat pentru afaceri politice. Viktor Orbán se poate aștepta din nou la critici, ministrul ungar de externe Péter Szijjártó relatând că „discuțiile cu Nuland s-au desfășurat de multe ori într-o atmosferă deloc agreabilă, au fost și situații în care au țipat unul la altul”. Duminică Franţa a propus suspendarea disputei comerciale „toxice” dintre SUA şi UE, prin vocea ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian, intervievat de Le Journal du Dimanche. Chiar dacă negocierea unei soluții „ar putea dura, între timp putem oricând să instituim un moratoriu”, a propus el. În ce privește Rusia, fostul premier şi preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că ea „nu se așteaptă acum la nimic bun din partea SUA, cu excepția continuării unei politici anti-rusești dure”, citat de agenția TASS. În opinia lui, Joe Biden, „deocamdată, nu a declarat nimic pozitiv la adresa Rusiei”, iar „retorica lui Biden a fost întotdeauna una sincer ne-amicală, dură, chiar agresivă”. Ziarul elvețian Le Temps scrie că Rusia şi-a anunţat vineri retragerea din tratatul Cer Deschis care permite monitorizarea manevrelor militare şi instalaţiilor strategice ale ţărilor semnatare. „Decizie înseamnă practic sfârşitul acestui tratat din care se retrăseseră deja și SUA.”. Cotidianul rus Kommersant explică motivul deciziei: „Hotărârea Kremlinului a constituit reacția la ieșirea SUA și la imposibilitatea de a obține de la aliații europeni din NATO condiții acceptabile pentru Rusia”. Publicația israeliană The Jerusalem Post apreciază că „interesul Israelului e să vadă o Americă stabilă politic, puternică și capabilă din nou a-și proiecta valorile și puterea pe tot globul. Când America e puternică, și Israelul e puternic”. Israelul ar trebui „să nu provoace noua administrație, să abordeze cu prudență construcția de colonii, să încerce mai întâi să coopereze cu SUA la o strategie privind Iranul și să dea dovadă de înțelegere față de nevoile lui Biden”. Ziarul turc Sabah simte cum „Adie un vânt turcesc prin Atlantic”, pentru că „Joe Biden va avea o abordare nouă în privința relațiilor Turcia-SUA”. Cum SUA, UE și Regatul Unit se confruntă cu crize interne, iar China și Rusia câștigă teren, există o „presiune geopolitică” care „va transforma Turcia dintr-o opțiune într-o condiție” pentru puterile occidentale. La Libre Belgique apreciază totuși că „Turcia îşi îndulceşte limbajul fiindcă nu-şi poate permite o escaladare a tensiunilor concomitent și cu SUA şi cu UE, mai ales cu o economie foarte slăbită”. Cotidianul american The Washington Post semnalează însă că și Coreea de Nord ar putea deveni o mare problemă pentru Biden, din cauza unei „combinații catastrofale între pandemie, armele nucleare și colapsul economic”. Criza economică gravă indusă de pandemie ar putea forța Phenianul la măsuri economice nepopulare, disperate, care pot crea tulburări sociale. Acestea ar accelera pandemia, agravând și mai mult criza. Caz în care regimul ar putea fie să treacă la acțiuni militare externe pentru a distrage de la represiunea internă, fie să piardă controlul asupra arsenalului nuclear. Nici în America Latină diplomația SUA nu are perspective bune, motiv din care revista americană The Hill propune noii administrații un „reset”. În ultima vreme politica americană la sud de Rio Grande s-a concentrat pe programe anti-drog, controlul imigrației și liber schimb, ignorând problemele sărăciei și inegalității. Pe fondul „retoricii corozive”, „diplomației coercitive” și stilului „paternalist” ale SUA, influența economică a Chinei s-a extins în America Latină egalând-o pe cea a Washingtonului.
Un transfer de putere mult mai puțin tensionat are loc în Germania, unde Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a cancelarului Angela Merkel i-a ales sâmbătă succesorul la șefia partidului, Armin Laschet. Postul german Deutsche Welle comentează că, alegându-l, CDU a decis în mod clar să nu schimbe semnificativ agenda partidului. Principala sarcină a lui Laschet va fi acum să mențină partidul unit; promițând că nu va renunța la „rețeta de succes” a lui Merkel, înseamnă că CDU se va bucura în continuare de aceeași susținere electorală relativ amplă. Portalul european Politico apreciază că prin această alegere „e posibil ca era Merkel de abia acum să înceapă”. Partidul a ales candidatul preferat de ea, deci va rămâne pe traiectoria ei. Dacă CDU vrea să-și păstreze prevalența „ea trebuie să evolueze odată cu societatea germană prin adoptarea unui stil mai liberal, mai flexibil, în multe chestiuni – o strategie pe care mulți ar numi-o merkelism”. Merkel a reuși rara performanță de a-și alege „nu numai momentul retragerii din politică, ci și succesorul și programul partidului ei pe termen lung”. EUobserver, într-un articol publicat vineri, înainte de congresul CDU, crede că „oricare nou lider german va avea mult mai puțin experiență în Consiliul European, unde Merkel e acum veteranul absolut”. „Pilonul de stabilitate” reprezentat de ea în Consiliu va dispărea, și după alegerile din septembrie noua conducere germană va fi mai preocupată de afacerile interne. Și La Libre Belgique consideră că e vorba de „alegerea continuităţii erei centriste Merkel: CDU l-a ales preşedinte pe moderatul Armin Laschet în detrimentul liberalului Friedrich Merz, favorabil unei cotituri spre dreapta”. „Laschet este cea mai bună alegere pentru Ungaria”, comentează și ziarul ungar Magyar Hirlap. Motivul? „Laschet trebuie să adopte rapid o poziție, înainte de congresul PPE din februarie, și în legătură cu excluderea FIDESZ din PPE, însă el nu s-a manifestat public critic la adresa FIDESZ.” Un analist politic rus citat de Russia Today apreciază că „pentru a face o schimbare, Laschet ar trebui să devină cancelar”, astfel că trebuie „să așteptăm până în toamnă, când vor avea loc alegeri pentru Bundestag”. „Alegerea unui nou lider al CDU reprezintă un atu, deoarece alegătorii s-au cam săturat de Angela Merkel. Pe termen scurt o astfel de rocadă poate aduce beneficii”.
În țările europene continuă campania de vaccinare anti-Covid-19, pe fondul celor mai felurite controverse. Ziarul italian La Repubblica anunță că președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen e deschisă faţă de ideea unui „pașaport pentru imunizați”, lansate de Grecia. Permisul ar trebui utilizat pentru accesul la transportul aerian, maritim și feroviar. Potrivit Atenei va fi și un stimulent pentru încurajarea cetățenilor să se vaccineze, o modalitate de a asigura revenirea la normalitate. Publicația lituaniană Delfi explică de ce „79 de medici din Vilnius s-au infectat deşi fuseseră deja imunizaţi cu prima doză de vaccin”. Dacă „riscul de infectare scade cu aproximativ 20% după 12 zile de la administrarea primei doze, protecţia de 95% e asigurată” abia la şapte zile după a doua doză. Publicația norvegiană Norway Today informează că Oslo e îngrijorat de efectele secundare ale vaccinului Pfizer la vârstnici. 23 de persoane de peste 80 de ani au murit în urma primei doze, din care doar la 13 s-a stabilit o legătură între vaccinare şi deces. De vină ar fi efectele secundare precum febra și greața, care pot fi letale pentru „pacienţii fragili”. Slovacia introduce o amendă de 10.000 de euro pentru cei care se vaccinează peste rând, informează site-ul ucrainean Korrespondent. Se consideră că o amendă mare va descuraja oficialii și cadrele medicale să vaccineze persoane din afara categoriilor prioritare. Bulgaria va primi doar jumătate din cele 35.000 de doze de vaccin Pfizer aşteptate luni, relatează ziarul bulgar Sega. Compania a asigurat că un plan „pentru o extindere semnificativă a procesului de producție” a fost lansat pentru al doilea trimestru. Dar Bulgaria are probleme și din cauza restricțiilor anti-pandemie. Agenția Novinite transmite că 32% din restaurantele și barurile din țară au dat deja faliment, citând patronatul de profil. Totodată sâmbătă au avut loc la Sofia şi Varna proteste contra restricțiilor, cerându-se redeschiderea școlilor și a activităților culturale. Noile tulpini mutante de coronavirus creează și ele probleme. În Danemarca, unde tocmai s-a prelungit carantina pentru combaterea tulpinii britanice, a fost semnalată prima contaminare cu varianta sud-africană, transmite Reuters. Iar Italia blochează zborurile din Brazilia pentru a se apăra de noua variantă de coronavirus depistată recent acolo, scrie Il Fatto Quotidiano. Săptămânalul german Der Spiegel abordează chestiunea extrem de controversată a închiderii școlilor. Un nou studiu austriac arată că școlarii se infectează la fel de ușor ca profesorii, doar că, fiind asimptomatici de obicei, boala e mai greu de detectat la ei. Concluziile lui sunt susținute și de studii britanice, dintre care cel mai nou arată și că tulpina mutantă B.1.1.7 pare a se răspândi mai ușor la copii și adolescenți. Ea e atât de contagioasă încât a doua carantină „a eșuat complet”: dacă prima carantină a redus contagierile cu o treime, în cursul celei impuse în noiembrie rata incidenței s-a triplat. (Andrei Suba, RADOR)