https://unsplash.com/

Povestea unor case altfel

Nu, nu ne referim la clădiri din vreo mişcare avangardistă sau realizate în afara circuitului obişnuit al comercializării, sau şi mai rău, la ceva ilegal sau ilicit, ci chiar la ceea ce desemnează de fapt acest termen, case subpământene, mai exact, îngropate în pământ. Pentru că sunt neconvenţionale, clădirile subterane pot părea nişte creaţii excentrice, la care ar apela doar un anumit segment al societăţii. Este aproape incredibil, dar astăzi, în SUA de exemplu, 675 de instituţii publice şi comerciale şi mai mult de 5000 de case particulare se află sub pământ, iar alte 20 de astfel de structuri sunt în construcţie sau în proces de planificare. Chiar dacă vi se pare mai puțin obişnuit, unii oameni preferă să trăiască literalmente, în subteran, iar în funcţie de deciziile bazate pe stil sau de preferinţele personale, să-şi creeze o imagine parcă ruptă dintr-un film. Şi aceste case unice în felul lor chiar reuşesc să ne facă legătura cu fantasticul şi irealul. Dincolo de aspectul lor inspirat din scrierile lui J.R.R. Tolkien („Hobbitul” şi „Stăpânul inelelor”), aceste spaţii de locuit sunt o alternativă interesantă şi economică la casele clasice. Veți fi surprinși să vedeţi cât de asemănătoare sunt aceste case în comparaţie cu cele normale. De ce reprezintă o alternativă economică? Pentru că reducerea costurilor întreţinerii şi a încălzirii/răcirii acestor case este fără îndoială considerabilă. Vara, casele subterane menţin răcoare fără să fie nevoie de montarea vreunui aparat de aer condiţionat, iar iarna păstrează o temperatură mult mai ridicată decât cea de afară, ajutând la reducerea consumului energetic şi implicit la economisirea banilor. Nu avem nevoie de multe cunoştinţe de geografie sau fizică pentru a şti că solul nu este un bun izolator, dar este un bun condensator, care păstrează şi emană căldură, astfel, că iarna, când temperatura de afară este sub zero grade, pământul rămâne cald.


Scurt istoric

Arhitectul care a proiectat aceste locuinţe, elveţianul Peter Vetsch, care, din 1978, când şi-a înfiinţat propriul birou de arhitectură, a conceput peste 40 de astfel de clădiri organice, spune despre ele că nu sunt case de pâmânt sau sub pământ, ci în armonie cu acesta. El s-a bazat pe tehnologia de pulverizare a betonului, procedură folosită prima dată în 1911 de omul de ştiinţă Carl Akeley. Tehnica de pulverizare a betonului a fost folosită preponderent în construcţii industriale cum ar fi tuneluri sau poduri, arhitectul austriac Friedrich Kiesler fiind cel care a experimentat-o în premieră pentru clădiri. Peter Vetsch a fost, în schimb, primul arhitect care a îmbunătăţit tehnica şi şi-a bazat proiectele exclusiv pe această metodă, concepând un număr din ce în ce mai mare de construcţii rezidenţiale şi publice, fiind considerat, fără drept de apel, un expert în această privinţă. Vetsch chiar declara la un moment dat că a fost inspirat de catastrofe şi dezastre naturale, realizând că o casă nu înseamnă doar să pui deasupra solului o cutie, ci să încerci să integrezi construcţiile în ansamblul contextulu și să vezi în acest gen de case nu doar o armonizare cu mediul înconjurător, ci şi o soluţie cu adevărat eficientă ecologic.

Pornind de la o structură în arcuri realizată din metal, peste care este pulverizat betonul, sunt aplicate membranele hidroizolante, iar peste acestea stratul de pământ, care, la rândul lui, are rol termoizolant şi conferă suportul perfect pentru vegetaţia ce îmbracă structurile. Iluminatul natural se face nu doar prin goluri de ferestre dispuse frontal, ci şi prin iluminatoare de tip dom, astfel ca ambientul de interior să fie confortabil şi din acest punct de vedere. Paradoxal, arhitectul elveţian a captat atenţia opiniei publice doar după ce pe marile ecrane oamenii au văzut casele „hobbit” din „Stăpânul inelelor”, dar multe proiecte materializate şi semnate de Peter Vetsch au fost realizate cu mult înainte de lansarea filmului, care, fără doar şi poate, a stârnit imaginaţia unor generaţii întregi de ingineri şi arhitecţi.

Categorii de case underground

Casele subterane se pot grupa în trei mari categorii în funcţie de formă şi de locul în care sunt construite.

* Distingem modelul plic, care constă într-o cavitate de curte deschisă către cer, cu camere construite ca într-un tunel. Acest tip de casă este aproape invizibil din exterior, şi este construit, cu precădere, pe terenuri plane cu pânză freatică la adâncime mare.

* Un alt tip de locuinţă subterană este modelul în pantă, casa fiind construită prin retezarea unei părţi dintr-un deal. Interiorul arată ca într-o casă normală, cu ferestre şi uşi pe o singură parte. Principalul avantaj îl constituie eficienţa încălzirii, iar ca dezavantaje trebuie menţionate presiunea mare exercitată de pământ, dar şi problemele cauzate de condens şi drenaj.

* Şi în sfârşit un al treilea model de locuinţă subterană este reprezentat de tipul de case acoperite de pământ. Acest tip de locuinţe se construiesc pe sol şi apoi sunt acoperite de pământ. Unul din avantaje în acest caz este posibilitatea de a instala un sistem de ventilaţie, dar dezavantajul este că aceste locuinţe sunt mai vizibile la suprafaţă decât celelalte modele. Alte calităţi ale acestor locuinţe sunt gradul ridicat de stabilitate în caz de cutremur şi protecţia împotriva poluării fonice.

Avantajele și dezavantajele caselor underground

Cu toate că am prezentat deja un mic istoric al acestor locuinţe și le-am ordonat (cât de cât) în funcție de categorii, nu ne dă pace o întrebare – în ce scop sunt ele create? Ce anume le face să fie unice? Să fie doar această variantă inedită de „îngropare” în pământ? De ce să alegem o astfel de locuinţă (în afară de costurile reduse la întreţinere)? Și dacă le alegem, ce beneficii ne-ar putea aduce? Așadar, poate că o enumerare a avantajelor ce vin odată cu construirea unei locuințe underground ne va mai potoli un pic curiozitatea:

* Vă feresc de privirile indiscrete ale vecinilor. Cu siguranţă că de priviri indiscrete nu veţi scăpa dată fiind apariţia năstruşnică a locuinţei, dar construirea unei clădiri noi sau a unei extensii dintr-o structură deja existentă prin îngropare sau semi-îngropare minimizează impactul „examinărilor” neplăcute.

* Chiar dacă temperaturile de afară cresc peste măsură, sub pământ va fi întotdeauna plăcut și răcoare. În funcție de climă și de utilizarea spațiului, costurile pentru sistemele subterane de încălzire/răcire pot fi cu până la 80% mai mici decât într-o clădire supraterană. Studiile arată că locuințele adăpostite de pământ sunt mai rentabile în climatele care au temperaturi extreme și umiditate scăzută. Temperatura pământului variază mult mai puțin decât temperatura aerului din aceste zone, ceea ce înseamnă că pământul poate absorbi căldura suplimentară din casă pe timp cald sau poate izola casa pentru a menține căldura, în caz de vreme mai rece.

* Nu e frumos s-o păcălim pe Mama Natură, dar e sănătos. Comparativ cu clădirile supraterane, care acoperă pământul cu un strat impermeabil, clădirile subterane sunt acoperite cu vegetație care reduce scurgerea apei de ploaie și ajută la umplerea cu apă a resurselor subpământene. Acoperişurile din plante îmbunătățesc calitatea aerului prin conversia dioxidului de carbon în oxigen.

* Dacă nu vă puteţi supune regulilor, vârâți-vă „sub” ele. Unele reguli de repartizare sau împărţire a teritoriului suprateran, cum ar fi cele în privinţa locurilor de parcare, de amenajare (a unui garaj, de exemplu) sau a panoramei, sunt mai ușor de satisfăcut când acoperișul clădirii poate fi folosit pentru a le cuprinde sau adăposti. Alte reguli de suprafață, cum ar fi încălcarea dreptului de proprietate, sunt mult mai puțin aplicabile clădirilor subterane.

* Nu aveţi parte de zguduieli. Încercaţi numai să vă imaginaţi cum ar fi să trăiţi în apropierea unui aeroport, a unei gări sau a unei autostrăzi? În privința caselor underground nu trebuie să faceți altceva decât să vă izolați bine construcția și să o ancoraţi zdravăn în pământ.

* Faceţi-vă un conac dintr-un munte. Investiţi într-un deal abrupt, săpaţi de-a lungul şi de-a latul lui şi bucuraţi-vă de privelişte!

* Fără amenințări serioase. Datorită punctelor limitate de acces și a numărului redus de pereți sau ferestre expuse, clădirile subterane pot fi mai protejate de vandali, hoți, și chiar teroriști.

* Puteţi uita de probleme… ca vânt, foc, inundaţii şi cutremure, întrucât clădirile subterane rezistă mult mai bine acestor intemperii.

* Curăţenia va fi floare la ureche. Lipsa expunerii la vânt, soare, precipitații şi/sau temperaturi extreme elimină practic nevoia de a vă repara acoperișul, de a vă revopsi pereții exteriori, şi orice ar mai presupune renovarea unei locuinţe.

Dezavantaje

Principalele dezavantaje ale caselor adăpostite de pământ sunt costul inițial al construcției, care poate fi cu până la 20% mai mare decât al unei case convenționale și nivelul crescut de atenție, necesară pentru a evita problemele de umiditate, atât în ​​timpul construcției, cât și pe durata „de viață” a casei. De asemenea, poate fi nevoie de mai multă strădanie pentru a revinde o casă protejată de pământ, iar cumpărătorii ar putea avea mai multe obstacole de eliminat în procesul de solicitare a unei ipoteci. Alte dezavantaje mai pot ține de:

* Topografie și microclimat – Topografia sit-ului și microclimatul determină cât de ușor poate fi înconjurată clădirea cu pământ. O pantă modestă necesită mai multe săpături decât una abruptă, iar un sit plat este cel mai solicitant, necesitând săpături extinse. O pantă orientată spre sud, într-o regiune cu ierni moderate până la foarte lungi, este ideală pentru o clădire subterană. Ferestrele orientate spre sud pot lăsa lumina soarelui să încălzească direct, în timp ce restul casei este așezat în pantă. În regiunile cu ierni blânde și veri calde, o pantă orientată spre nord ar putea fi ideală. Prin planificarea atentă de către un designer/arhitect, familiarizat cu astfel de adăposturi, puteți profita din plin de condițiile particulare ale sit-ului dvs.

* Sol – Tipul de sol este o altă considerație critică. Solurile granulare precum nisipul și pietrișul sunt cele mai bune pentru casele subpământene. Aceste soluri se compactează bine pentru a suporta greutatea materialelor de construcție și sunt foarte permeabile, permițând scurgerea rapidă a apei. Cele mai sărace soluri sunt cele coezive, cum ar fi argila, care se poate extinde atunci când este umedă și are o permeabilitate redusă. Testele profesionale ale solului pot determina capacitatea portantă a lotului respectiv. Nivelul radonului din sol este un alt factor de luat în considerare, întrucât concentrațiile mari din acest gaz radioactiv pot fi periculoase. Există, totuși, metode pentru reducerea acumulării de radon, atât în ​​locuințele convenționale, cât și în cele adăpostite de pământ.

* Nivelul apei subterane – Nivelul apei subterane este, de asemenea, extrem de important. Drenajul natural departe de clădire este cel mai bun mod de a evita presiunea apei împotriva pereților subterani, dar instalarea sistemelor de drenaj poate fi folosită pentru a îndepărta apa de structură.

* Impermeabilitate – Impermeabilitatea poate fi o provocare în construcțiile underground. Rețineți aceste trei moduri de a reduce riscul de deteriorare a casei dvs. din cauza apei: alegeți cu atenție locul de construire, planificați drenajul atât la suprafața casei, cât și sub aceasta și impermeabilizați-vă casa.

* Umiditate – Nivelurile de umiditate pot crește în casele underground, pe perioada verii, ceea ce poate provoca condens pe pereții interiori. Instalarea izolației pe exteriorul pereților va împiedica răcirea pereților la temperatura pământului, dar poate reduce și efectul de răcire al pereților vara. Planificarea atentă a unui designer familiarizat cu arhitectura unei astfel de case poate preveni ca umiditatea să devină o problemă.

* Izolația – Deși izolația dintr-o clădire subterană nu trebuie să fie la fel de groasă ca cea dintr-o casă convențională, este necesar să faceți o casă din pământ confortabilă. Izolația este plasată de obicei pe exteriorul casei după aplicarea materialului hidroizolant, în așa fel încât căldura generată, colectată și absorbită în „plicul” subteran să fie reținută în interiorul clădirii. Dacă se izolează în exteriorul peretelui, trebuie adăugat un strat protector de scândură pentru a împiedica izolația să intre în contact cu pământul.

* Calitatea aerului – Aerisirea adecvată trebuie planificată cu atenție într-o casă protejată de pământ. Aparatele cu ardere ar trebui să fie unități sigilate, care să aibă o sursă directă de aer exterior pentru combustie și să degajeze gazele de ardere direct în exterior. În plus, evitarea poluanților din interior, cum ar fi formaldehida, din izolația de spumă, placaj și unele țesături poate ajuta la menținerea sănătății aerului din interior. Un ventilator de recuperare a energiei, care înlocuiește căldura din aerul evacuat cu aerul proaspăt intrat, minimizează pierderile de căldură, asigurând în același timp o bună calitate a aerului de interior, fiind un plus util pentru orice casă eficientă din punct de vedere energetic.

Cele mai spectaculoase clădiri underground din lume

* O casă eco subterană realizată de echipa Make Architects. Proiectată pentru starul fotbalului britanic, Gary Neville, această structură reuşeşte să îmbine frumuseţea cu funcţionalitatea într-un mod nou și unic. Reședința acoperă aproape 750 de mp, dar nu în modul în care v-aţi aștepta. Unul dintre principalele obiective ale proiectării acestei reședințe a fost de a păstra consumul de energie la un nivel minim și de a fi o versiune eco-prietenoasă a unei case standard. Construită cu materiale de provenienţă locală şi prin metode tradiționale de construcții, locuinţa dispune de o pompă de căldură geotermală, panouri fotovoltaice și turbine eoliene care generează energie din surse regenerabile. Casa este construită aproape în întregime într-un deal, acest lucru permiţându-i să se integreze perfect în mediul înconjurător. Are un aspect ce seamănă cu o floare, cu camere în loc de petale, toate organizate în jurul bucătăriei centrale. Comparația nu este întâmplătoare deoarece casa are, de asemenea, o formă de floare luminoasă când este aprinsă pe timp de noapte. Cele 6 aripi ale locuinţei, construite sub formă de petale, sunt tematice: „mâncare”, „relaxare”, „distracţie”, „muncă”, „somn” şi „joacă”.  Numai designul construcţiei ecologice a durat mai bine de 3 ani.

* Casa subterană cu formă eliptică și privelişti alpine. Această casă este construită tot într-un deal, însă design-ul este complet diferit, fiind rezultatul colaborării unor arhitecţi din Olanda. Situată în satul elvețian Vals, locuinţa este de fapt o structură de piatră cu două intrări, una principală, care dezvăluie zone întregi de petrecere a timpului liber, şi o a doua, cea de la hambarul din apropiere, care duce pe un drum subteran. Deschiderea circulară conține o mulțime de ferestre, fiind o modalitate de a lăsa lumina naturală să pătrundă în casă şi, în acelaşi timp, de a oferi mai multe privelişti uimitoare spre exterior, dar fără să atenteze la intimitatea locatarilor. Este o opțiune foarte interesantă pentru o casă din piatră și, chiar dacă poate trece uşor neobservată, este o încântare pentru privitori.

* Woodlyn Park, acasă la primul motel hobbit din lume. Când ne gândim la case subterane este imposibil să nu ne imaginăm un sat cu căsuţe de „hobbiţi”. Inspiraţi de filmele omonime (sau „Stăpânul Inelelor”), fanii au încercat să reproducă aceste mici case construite în deal, unii reușind chiar să creeze structuri unice și remarcabile. Una dintre ele este primul motel hobbit din lume, situat în Parcul Woodlyn, pe insula de nord a Noii Zeelande. A fost construit pe bază de blocuri de polistiren, acest lucru permiţând fiecărei camere să rămână rece în timpul verii și caldă iarna. Este o metodă de izolaţie interesantă și eficientă, având în vedere unicitatea proiectului. Surprinzător, camerele sunt destul de spațioase, foarte frumos mobilate și dotate cu detalii de înaltă calitate. Fiecare structură are bucătărie proprie și duș și fiecare unitate poate găzdui până la 6 persoane. Motelul oferă, de asemenea, un bar și un restaurant, iar oaspeții săi se pot bucura de o mulțime de aventuri în timpul șederii lor aici. Dacă doriți să vedeți casele reale din filme și nu replici ale acestora, puteţi da o fugă în oraşul neo-zeelandez, Matamata (în regiunea Waikato), mai degrabă o comună de vreo 7.500 de locuitori. Acesta este chiar locul unde au fost filmate scenele din „Hobbitul”, după ce filmul a fost terminat, casele fiind păstrate și folosite ca atracții turistice. Desigur, nu vă așteptaţi ca acestea să arate exact ca în film, întrucât scenele de interior au fost turnate într-un studio.

* Un eco-sat în munții Preseli din Țara Galilor. De-a lungul lanțului muntos Preseli din vestul Țării Galilor, există o multitudine de tipuri de case, dar acest sat este de departe cel mai interesant. Acest sat eco are colibe din paie și noroi construite pe dealuri, căsuţele fiind absolut fermecătoare. În afară de aceste case eco-prietenoase, oamenii care trăiesc aici în totală armonie cu natura îşi cresc singuri hrana. Această comunitate unică a fost înființată în  anul 1993 și a rămas un secret timp de mai mulți ani, satul fiind descoperit abia în 1998, când un pilot a zărit lumina reflectată de soare de pe un panou solar amplasat pe clădirea principală. La acea vreme, însă, oficialităţile nu au găsit nicio înregistrare cum că acolo s-ar fi construit ceva. Casele au fost foarte bine camuflate și înconjurate de arbori și arbuști. După ce au fost descoperiţi a urmat o perioadă neagră în viaţa liniştită a sătucului, pentru că peste locuitori au intrat buldozerele, demolându-le casele. Acum se pot bucura în sfârșit de stilul de viață pe care îl iubesc, datorită aprobării de planificare pe care au primit-o de la autorităţi.

* Hotelul ecologic şi subteran Bella Vista din Italia. În ultima vreme a existat o explozie de idei atunci când a venit vorba de creaţii eco-prietenoase. Foarte mulţi oameni au optat pentru modele durabile de case particulare şi chiar de moteluri şi hoteluri, unele proiecte fiind duse la bun sfârşit. Bella Vista Hotel este doar unul dintre ele. Acesta se află în localitatea Bolzano şi este primul hotel ecologic înregistrat sub marca KlimaHotel. Construcţia a fost proiectată de Matteo Thun, a început în anul 2009 şi a inclus crearea a 11 pensiuni individuale concentrate pe un deal. Toate aceste structuri sunt dotate cu încălzire, răcire și au fost concepute exclusiv pe baza unor metode ecologice și durabile. În ceea ce privește arhitectura și designul acestor pensiuni, acestea au puternice influențe din cultura locală. Accentul a fost pus pe crearea unei legături puternice cu natura, în încercarea de a combina elemente naturale și artificiale și de a crea o imagine armonioasă. Este un proiect ambițios, care a atras numai laude.

* O casă construită într-o peșteră din Missouri. Cele mai multe case sau structuri subterane sunt construite pe dealuri, după modelul din „Stăpânul inelelor”. Dar există și alte posibilități. De exemplu, o peșteră ar fi o soluție foarte logică și simplă. Este, cel mai probabil, punctul de plecare al multor case moderne prin care arhitecţii şi designerii doresc să transforme conceptul în ceva unic. Această minunată locuinţă se găseşte în Festus, Missouri (SUA) și a fost construită în interiorul unei peșteri de aproximativ 1400 de mp. Interiorul este unul foarte modern şi dispune de texturi unice, cum ar fi pereţii neterminaţi ai grotei care dau un farmec general aparte. Are consum foarte mic de energie, dispunând de încălzire geotermală, și un design inteligent care elimină nevoia de aer condiționat. Casa-peşteră dispune de trei camere, toate cu pereți nefinisaţi.

* Casele organice ale lui Peter Vetsch. Situate în Dietikon, Elveția, aceste structuri subterane neobișnuite introduc un concept nou şi original cu privire la eco-prietenie, şi anume arhitectura progresivă. Această zonă se numește Estate Lättenstrasse (Estate Earth) şi a fost proiectată de Peter Vetsch. Complexul este compus din 9 case, cu 3 până la 7 dormitoare, iar ca suprafeţe variază de la 60 la 200 mp. Zonele de zi au fost orientate spre sud, iar dormitoarele, spre nord. Băile sunt plasate în centru şi sunt iluminate cu lucarne. Casele sunt construite în „faldurile” unui teren, sunt aproape în întregime acoperite cu pământ și iarbă şi se bucură de spaţii comune şi facilităţi similare cu ale caselor obişnuite. Locuinţele sunt înconjurate de un spaţiu verde comun, în centrul căruia se află un lac artificial. Intrarea principală, integrată în peisaj, este completată de o cale de acces secundară şi o parcare subterană. Construite din beton şi izolate cu sticlă reciclată, zonele deschise cu forme sinuoase sunt finisate în alb, completând astfel designul aerisit. Aceste zone beneficiază de suficientă lumină naturală oferind vederi largi către exterior. Forma organică le permite să se integreze în mod natural împrejurimilor şi să devină o parte a peisajului, de parcă au fost acolo dintotdeauna. Bineînţeles că astfel de locuinţe nu trebuie neapărat îngropate, putând fi plasate la fel de bine şi la suprafaţă, deși efectul nu ar fi nici pe departe acelaşi.

* Casa Malator de pe coasta Ţării Galilor. În anul 1996, pe o suprafaţă de 150 mp din dealurile coastei de vest, a fost construită casa ecologică Malator care protejează mediul datorită tehnicilor moderne de exploatare a bioclimatului cu care este dotată. „Malator House”, proiectată de arhitecţii de la Future Systems, poate deveni viitorul model arhitectonic abordat de galezi şi este un tribut adus ecologiei. Casa cu design modern a fost construită în Druidstone, pe coasta de vest a comitatului Pembrokeshire. Chiar dacă a trecut mai mult de un deceniu de atunci, construcţia în stil contemporan ultramodern rămâne un tezaur arhitectonic al galezilor. Acoperişul placat cu gazon, hornul de oţel şi geamurile care seamnănă cu nişte vizoare i-au adus porecla locală de „casa Teletubby”. Integrarea în peisajul de la Druidstone Bay, uimitor de frumos datorită falezelor abrupte care parcă închid spaţiile vaste, a fost obiectivul principal al proiectanţilor. Formele organice ale construcţiei nu se disting, fiind îngropate adânc sub linia dealului acoperit cu iarbă înaltă. De aceea, nu se pot vedea decât pereţii din geamuri transparente încadraţi de rama din inox, construcţia semănând cu un ochi care priveşte marea. Peisajul a rămas neatins, fără marcarea unei linii clare a proprietăţii. Planul a fost simplu, constând într-un salon mare aranjat în jurul unui şemineu deschis. Un perete continuu de susţinere şi inelele de oţel sprijină perfect acoperişul, eliminând astfel coloanele interioare. Acoperişul este din placaj aerofoil acoperit cu gazon. Fiind curbat, creează un aspect lin interiorului, completat de structura cu forme organice a întregului ansamblu.

* Casa Aloni din Insulele Ciclade (Grecia). Această casă impresionantă proiectată de Deca Architecture foloseşte materiale naturale care îi permit să rămână aproape invizibilă, dar în acelaşi timp reuşeşte să pună în valoare peisajul mediteranean care o înconjoară. Amplasată într-o mică vale cu deschidere către coastă, casa Aloni este compusă din doi pereţi de piatră, uniţi de un acoperiş-grădină care se răsfrânge către pământ prin două suprafeţe înclinate. Casa Aloni îşi găseşte sursa de inspiraţie în peisajul Insulelor Ciclade, care au fost create în trecut prin umplerea cu pământ a teraselor obţinute prin construirea pereţilor de piatră, în vederea obţinerii unor suprafeţe bune pentru cultivat. Echipa de la Deca Architecture a decis să încorporeze această tipologie tradiţională în construcţia casei obţinându-se o structură care să rezoneze cu topografia zonei. Locuinţa are un singur nivel de 240mp, pereţii din piatră şi pământ care o flanchează, împreună cu acoperişul-grădină, asigurându-i la interior o temperatură optimă. Planul casei este organizat în cinci zone funcţionale, împrejmuite de patru curţi săpate în relief. Deşi este o casă îngropată între două dealuri, multe suprafeţe sunt vitrate lucru care-i asigură iluminatul natural al interioarelor. Acestea au fost dotate cu obloane pentru a micşora efectul climei toride specific zonei dar şi pentru a proteja în caz de furtună. Prin folosirea materialelor și metodelor de construcție tradiționale s-a realizat o casă modernă, eficientă, dar care reușește să păstreze legătura cu istoricul locului.

N-o fi făcând ea parte din această enumerare, dar avem şi noi o casă-hobbit a noastră, la Iaşi, realizată după un proiect unic în lume, întrucât se poate autosusţine energetic. Asistentul universitar George Ţăranu, de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, a proiectat o locuinţă pe care şi-a construit-o singur, pe jumătate îngropată în pământ, inspirată din filmul „Stăpânul inelelor“. Pe coasta unui deal din comuna Bârnova, localitate situată la 10 kilometri de municipiul Iaşi, se află o locuinţă realizată după un proiect unic. Este vorba despre o casă semi-îngropată şi acoperită cu pământ aproape în totalitate, după modelul locuinţelor hobbiţilor. Conceptul arhitectonic nu este nou, dar proiectul de la Iaşi este unicat prin faptul că a fost realizat, după câţiva ani de studiu şi cercetări în teren, pe principiul „protecţie termică maximă, prin izolarea temeinică a anvelopei construcţiei“. „Opera“ aparţine unei echipe de specialişti de la Facultatea de Arhitectură şi de la cea de Construcţii şi Instalaţii din cadrul Universităţii Tehnice „Gheorghe Asachi“ (UTI) Iaşi. Schiţa sistemului termic al casei-hobbit este independentă energetic în proporţie de 90%. Practic, pe timpul verii, în pământul din jurul casei se stochează o cantitate uriaşă de căldură, care va fi folosită iarna la încălzire prin transfer termic natural. Casa nu este de dimensiuni reduse, ca pentru hobbiţi, ci are o suprafaţă utilă de 180 de mp şi poate fi locuită de o familie de 4-5 persoane. Tânărul a început să lucreze la casă din 2012, estimând ca, până la final, costul casei să fie cu 20-30% mai mult decât o locuinţă obişnuită, însă economia pe termen lung va face investiţia extrem de profitabilă.

Deși trăim vremuri extrem de restrictive și cel puțin ciudate, iar turismul are mult de suferit, sunt tineri care nu s-au oprit în loc, nu s-au speriat de pandemie, au avut curajul să meargă mai departe, să investească în visul lor și să construiască locații ingenioase, care merită promovate și puse pe harta turistică a României. Este vorba despre un proiect inedit și tare frumos, aproape de București, în județul Brașov, la Fundata: căsuțe de hobbit ecologice. Fundata este comuna aflată la cea mai mare altitudine din România – 1360 de metri – înconjurată de Munţii Bucegi și de Piatra Craiului. Aici, este cel mai curat aer din ţară, lucru măsurat și de staţia meteo, aflată chiar în vârf de munte. În acest colț de rai, s-a deschis, recent, un loc de cazare atipic, cu un farmec aparte. Sunt 4 căsuțe individuale, mobilate rustic și dotate complet, care pot primi, în total, 10 turiști. Acesta este proiectul „de suflet” al lui Bogdan, un tânăr de 34 de ani din Fundata, care, încă de la începutul pandemiei, din martie 2020, s-a apucat de treabă și a investit aici peste 120.000 de euro, doar în construcție. A vrut să facă ceva diferit, altfel decât pensiunile tradiționale. Căsuțele de hobbit nu au fost ridicate la întâmplare, ci cu mare respect pentru natură. Materialele folosite sunt doar din zonă: lemn și piatră, iar acoperișul este verde, plantat cu iarbă. Mobila, bârnele sculptate cu motive tradiționale, șemineul, toate sunt realizate manual tot de Bogdan, la fel și decorațiunile din căbănuțe. În plus, locul este unul de vis: izolat și cu peisaje numai bune de pus în ramă. Căsuțele sunt ridicate la baza unui mic deal, iar, din interior, priveliștea este chiar de poveste.  Liniștea desăvârșită și izolarea sunt atuurile acestui mic colț de rai.

Confortabile şi atrăgătoare, casele realizate din pământ şi cele îngropate (sau semi-îngropate) se numără printre cele mai interesante construcţii ecologice din lume. Casele din pământ au o mai mică răspândire, din cauza faptului că lipsesc codurile de proiectare şi legislaţia necesară, care îngrădesc dezvoltarea acestui sistem. Indiferent de materialele cu care se construiesc, locuinţele ecologice reprezintă o soluţie viabilă, de viitor, prin care vom fi capabili să protejăm (în sfârșit) mediul înconjurător, alegând, totodată ca, în confortul propriului nostru cămin, să fim mai aproape de natură.

Autor: Alina Andrei, RADOR

https://inhabitat.com/gary-nevilles-zero-carbon-underground-home/nevilleecohome3/

https://www.energy.gov/energysaver/types-homes/efficient-earth-sheltered-homes

https://inhabitat.com/a-luxury-swiss-villa-nestled-beneath-the-earth/

https://www.buildwithrise.com/stories/underground-homes

https://www.houzz.com/magazine/6-amazing-homes-dug-into-the-earth-stsetivw-vs~13442845

https://en.wikipedia.org/wiki/Underground_living

https://www.architectureartdesigns.com/the-18-phenomenal-underground-homes-you-must-see/