Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) asigură că beneficiile utilizării vaccinului Johnson & Johnson, a cărui siguranță este analizată în continuare, depășesc cu mult riscurile, notează Politico. În același timp, Agenţia americană a medicamentelor, FDA, a cerut ca producţia vaccinului Johnson & Johnson să fie oprită într-o uzină care ar fi produs 15 milioane de doze neconforme cu standardele de calitate, consemnează The New York Times. Întârzierea administrării vaccinului Johnson & Johnson, după suspedarea celui de la AstraZeneca, reprezintă o nouă lovitură dată eforturilor de vaccinare în Uniunea Europeană, putând zdruncina încrederea în vaccin și riscând să complice eforturile de imunizare, atenționează The Washington Times. La nivel mondial, continuă The Washington Times, orice îngrijorare cu privire la Johnson & Johnson ar fi o altă complicație nedorită pentru programul destinat țărilor sărace. În același timp, Comisia Europeană a anunțat că a activat opțiunea contractuală pentru statele membre privind achiziționarea a încă 100 de milioane de doze Pfizer/BioNTech, astfel numărul total de doze livrate către UE în 2021 ajungând la 600 de milioane, menționează EUObserver și adaugă că UE negociază cu compania cumpărarea a încă 1,8 miliarde de doze. COVID-19 va domina și cel de-al doilea trimestru al acestui an, iar redresarea economică globală va fi inegală, opinează Stratfor.
Într-un moment în care criza sanitară este o piedică suplimentară pentru ziariști în exercitarea profesiei, organizația Reporteri fără frontiere atenționează că jurnalismul, „un vaccin contra dezinformării”, este îngrădit în circa 130 de ţări, consemnează Le Monde. Potrivit clasamentului anual mondial al libertăţii presei, întocmit de organizație, 73% din cele 180 de ţări evaluate se găsesc în situaţii considerate „foarte grave”, „dificile” sau „problematice”, numai 12 ţări din cele 180, adică 7%, faţă de 8% în 2020, afişând o „situaţie bună”, adaugă ziarul francez. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât jurnalismul este principala pavăză împotriva „dezinformării virale transfrontaliere, pe platforme digitale şi reţelele de socializare”, uneori alimentată de putere, subliniază Le Monde și adaugă că în partea de jos a clasamentului figurează în continuare China, în faţa Turkmenistanului şi Eritreei, în timp ce, în partea de sus a clasamentului, Norvegia îşi păstrează primul loc, pentru al cincilea an consecutiv, în faţa Finlandei şi Suediei, redevenită a treia, în detrimentul Danemarcei. Europa rămâne regiunea cea mai sigură, dar agresiunile şi reţinerile abuzive s-au înmulţit, în special în Franţa, cu ocazia manifestaţiilor contra proiectului de lege de „securitate globală”, în Italia, în Polonia, în Grecia, în Serbia şi în Bulgaria, iar dincolo de Atlantic, situaţia rămâne „mai curând bună” în Statele Unite, chiar dacă ultimul an al mandatului lui Donald Trump s-a caracterizat printr-un număr record de agresiuni şi arestări de jurnalişti, scrie Le Monde. În zona roşie intră acum Brazilia, „insultele, stigmatizările şi orchestrarea de umiliri publice a jurnaliştilor” fiind „marca de fabricaţie a preşedintelui Bolsonaro”, și tot în zona roşie se află Rusia, care s-a străduit să „limiteze acoperirea mediatică” a unor „manifestaţii având legătură cu opozantul Alexei Navalnîi”, completează Le Monde.
Situația de la frontiera ucraineană este foarte îngrijorătoare, Rusia continuând să transfere acolo echipamente militare, inclusiv spitale de campanie, după masarea a circa 150.000 de soldați, cea mai mare desfășurare de forțe a armatei ruse la frontierele ucrainene dintotdeauna, informează ziarul italian Avvenire. Înaltul reprezentant al diplomației UE, Josep Borrell, a tras un semnal de alarmă cu privire la riscul unei escaladări ulterioare, cerând Moscovei să oprească transferurile de militari și să relaxeze tensiunile, citează Avvenire. Între timp, unitățile navale ale Flotei ruse din Marea Neagră au început exerciții militare, care implică atacul împotriva unor ținte inamice fictive și debarcarea ulterioară a forțelor speciale pe coasta regiunii, potrivit agenției Tass. La rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că autorităţile politico-militare ale Ucrainei încearcă să destabilizeze situația din Donbas, în timp ce Statele Unite ale Americii și NATO continuă să desfășoare activități provocatoare în spațiul aerian și în apele Mării Negre, relatează Tass. În context, zilele trecute, Marea Britanie a anunțat că, în luna mai, va trimite două nave de război în Marea Neagră, în sprijinul Ucrainei, au informat surse din Marina britanică citate de The Sunday Times. Totodată, SUA au alocat Ucrainei un sprijin suplimentar de 155 de milioane de dolari Ucrainei, fondurile urmând să fie alocate prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a anunţat Departamentul de comunicare al Secretariatului Guvernului de la Kiev, citat de Agenţia RBC. Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, consideră că Uniunea Europeană ar trebui să analizeze posibilitatea de a introduce noi sancțiuni împotriva Rusiei, fără să aștepte ca Moscova să lanseze o ofensivă împotriva Ucrainei, reține publicaţia Evropeiska Pravda./czaharia/aionescu
Cristina Zaharia, RADOR
