Revista presei internaționale, 4 mai 2021

Mai multe țări din Europa au raportat noi cazuri de Covid-19 provocate de tulpina indiană, a avertizat Organizația Mondială a Sănătății, recomandând să nu fie relaxate măsurile de protecție, consemnează 20 Minutos. În prezent, 5,5% din populația europeană a trecut prin boală și 7% a finalizat procesul de vaccinare, potrivit OMS, amintește ziarul spaniol. Uniunea Europeană crește din nou, după criza provocată de Covid-19, iar revenirea economică va fi puternică și în Italia, a afirmat, într-un interviu pentru Il Messaggero, Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru Afaceri Economice, potrivit căruia redresarea este în curs și va fi mai intensă în cea de-a doua jumătate a anului. Potrivit lui Gentiloni, provocarea va fi însă calitatea acestei creșteri, important fiind ca ea să fie sustenabilă și durabilă, iar nu doar o revenire post-criză, subliniază ziarul italian. În ceea ce privește Planul de redresare economică, Gentiloni a declarat că diferența nu o va face numai rapiditatea, ci și respectarea obiectivelor și a termenelor stabilite, reține Rai News. EUObserver anunță planurile instituțiilor europene de relansare a turismului, iar Agenția spaniolă EFE notează că, pe data de 10 mai, o serie de state ale UE vor începe testele tehnice pentru certificatul sanitar menit a facilita călătoriile, pentru ca acesta să intre în vigoare la sfârșitul lunii iunie.
Cu ocazia zilei de 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei, UE a declarat că e gata să inițieze noi abordări pentru susținerea libertății presei, pentru a continua să combată dezinformarea și pentru a căuta împreună cu partenerii modalități de a sprijini modele sustenabile de afaceri pentru presa independentă, notează Euractiv. Conform Observatorului UNESCO, în 2020 la nivel mondial 76 de jurnaliști au fost uciși, în vreme ce mulți alții au fost arestați, hărțuiți sau amenințați, scrie Euractiv și amintește de Indicele Mondial al Libertății Presei, publicat recent de Reporteri Fără Frontiere, potrivit căruia, comparativ cu pozițiile ocupate în clasamentul pe 2020, Grecia a regresat cu cinci locuri, Ungaria cu trei, Polonia și Slovacia cu două, iar România și Bulgaria cu un loc, în timp ce Croația a urcat trei locuri.
La Londra, miniștrii de externe ai G7 s-au reunit pentru a pune bazele următorului summit al grupului celor mai bogate şapte state ale lumii. Participanților din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite, cu Uniunea Europeană prezentă în calitate de observator, li se alătură oaspeți invitați de Marea Britanie, și anume Australia, India, Africa de Sud, Republica Coreea și Brunei, în calitate de președinte ASEAN, menționează France 24. Secretarul de stat american Antony Blinken, care participă la reuniune, consideră că aceasta este o oportunitate de a demonstra leadershipul G7 bazat pe obiective și valori comune, participarea Statelor Unite consolidând angajamentul american față de multilateralism, ca mijloc ideal pentru a face față provocărilor comune, informează Rai News. Printre temele propuse de Marea Britanie, pe agenda reuniunii se numără instituirea unui mecanism de răspuns rapid pentru a face față propagandei și dezinformării din partea Rusiei și a Chinei, a declarat șeful diplomației britanice, Dominic Raab, pentru Reuters.
În privința Chinei, într-un interviu difuzat de canalul de televiziune CBS, secretarul de stat american Antony Blinken a afirmat că gigantul asiatic acţionează în ultimii ani mai represiv pe teritoriul său şi mai agresiv în străinătate. China este singura ţară din lume care are capacitatea militară, economică, diplomatică de a submina sau de a repune în discuţie ordinea bazată pe reguli la care ţinem atât de mult şi pe care suntem hotărâţi să le apărăm, a asigurat şeful diplomaţiei americane, la CBS. Tensiunile dintre cele două puteri sunt recurente în ultimii ani, constată France24, forţele armate chineze şi americane rivalizând pentru influenţă în Asia-Pacific, în special în Marea Chinei de Sud şi în jurul Taiwanului. La rândul său, fostul secretar de stat Henry Kissinger a făcut apel la guvernele occidentale să blocheze ascensiunea Chinei, menținând în același timp pacea dintre Beijing și Washington, notează Nezavisimaia Gazeta. America trebuie să încerce să obțină realizări importante și să nu permită dominația Chinei în domeniul inteligenței artificiale, iar Europa nu trebuie să folosească divergențele dintre SUA și China, întrucât acest lucru va avea ca rezultat agravarea confruntării și va aprofunda criza, opinează Kissinger, citat de ziarul rus, care adaugă că guvernul chinez a aprobat alocarea a 1,4 trilioane de dolari pentru a pune capăt dependenței Beijingului de tehnologiile avansate occidentale.
Cristina Zaharia, RADOR