La Târgu Mureș, primarul-arheolog Zoltan Soos, un politician independent ales cu un an în urmă, reconciliază grupurile etnice din oraș și creează perspective mai bune pentru locuitori.
Într-o dimineață de luni însorită, primarul Zoltan Soos intră bine dispus în sala de ședințe. Unii dintre membrii echipei de planificare sunt deja acolo, iar ceilalți sosesc treptat, în total cincisprezece persoane care dețin posturile-cheie ale administrației orașului. Toți se salută amabil. Nimeni nu se comportă servil, nimeni nu se înclină în fața primarului. Cei mai mulți i se adresează cu porecla ‘Zoli’. Aproape toți sunt bilingvi, dar fiindcă doi, trei oameni din echipă nu stiu maghiară, ședința se ține în română.
Primarul vorbește pe un ton colegial, pare foarte orientat spre consens și spirit de echipă. În această dimineață are o vestă bună: După luni întregi de dispute, administrația orașului a reușit să desfacă contractul cu compania de salubritate. Ani de zile, firma a decontat deșeurile colectate cu mult peste nivelul real. Acum, orașul a găsit un nou furnizor de servicii de salubritate. Pe viitor, Târgu Mureș va economisi în jur de 250.000 de euro pe an, care anterior erau facturați ilegal. „Acesta este sfârșitul mafiei deșeurilor”, spune primarul cu voce fermă.
Naționalism și corupție
Arheologul Zoltan Soos, un etnic maghiar în vârstă de 47 de ani, neafiliat partinic, a fost ales primar cu un an în urmă, pe 27 septembrie. La vremea respectivă, a lucrat ca director al muzeului de istorie județean. Deși era deja un candidat bine cotat în sondaje, victoria lui a fost senzațională. Târgu Mureș a fost locul ciocnirilor violente din martie 1990, când România s-a aflat, pentru o perioadă scurtă, la marginea unui război civil etnic – scenariu devenit realitate la scurt timp mai târziu în Iugoslavia. Mai târziu, în oraș au izbucnit periodic controverse cu privire la politica românească față de minorități. Și nu în ultimul rând, Târgu Mureș a fost administrat, timp de două decenii, de Dorin Florea, un naționalist dur, considerat unul dintre cei mai corupți primari din România.
Dacă votul de anul trecut s-ar fi desfășurat, ca de obicei, pe criterii etnice, Zoltan Soos nu ar fi putut câștiga niciodată – pentru că maghiarii reprezintă, actualmente, doar 42 la sută din locuitorii orașului. Dar Soos, deși sprijinit de către UDMR, a candidat explicit ca independent, cu un program antinaționalist, antietnicist, anticorupție, în care a pledat în același timp pentru o mai bună protecție a mediului. A fost primul candidat pentru funcția de primar din istoria orașului cu o campanie electorală bilingvă româno-maghiară. Astfel a putut să-i convingă și pe mulți români. Este un lucru cu atât mai remarcabil în contextul în care mulți politicieni din țară încă joacă, din când în când, cartea maghiară, unul dintre exemplele recente fiind chiar și președintele Klaus Iohannis.
„Nu am vrut doar să critic”
Soos reprezintă o tendință nouă în România urbană: tot mai mulți oameni din acest mediu aleg primari independenți cu programe axate pe transparență, bună guvernare, lupta împotriva corupției și soluții durabile pentru infrastructură și probleme de mediu. România nu este, însă, singură în regiune: În multe orașe din Europa Centrală și de Sud-Est, ca de exemplu la Praga, Budapesta, Zagreb și Sarajevo, oamenii s-au săturat de etnicism, politică autoritară și arbitrară, corupție, poluare a mediului sau lipsa perspectivelor – și au ales, recent, primari care nu fac parte din clasa politică tradițională și de la care așteaptă soluții pentru problemele lor.
Zoltan Soos nu este un începător în politica locală din Târgu Mureș. A fost, pentru câțiva ani, membru UDMR, consilier local și a pierdut alegerile pentru primărie din 2016 la o diferență de foarte puține voturi. Cu toate acestea: De ce se aventurează în jungla politică modernă românească un om care și-a scris doctoratul despre ordinele medievale mendicante și care este specialist în construcția castelelor transilvănene din secolul al XIII-lea?
Soos râde când aude întrebarea. „Poate că este moștenirea bunicului meu. El a fost viceprimar al orașului în anii 1950 și m-a învățat ce înseamnă patriotismul local.” Apoi continuă mai serios: „Nu mă atrage politica ca atare, dar m-a condus simțul dreptății. În ultimii douăzeci de ani, administrația orașului a fost foarte proastă și extrem de coruptă. Nu am vrut doar să critic. Am vrut să schimb ceva.”
Sarcina nu-i deloc ușoară, după ce fostul primar, Dorin Florea, un traseist notoriu, a creat un sistem clientelar prin care s-au golit vistieriile locale. Noua șefă a departamentului social din primărie, Andreea Moraru, povestește, de exemplu, cum o companie privată asociată cu oficialii orașului a organizat distribuirea de alimente către pensionarii nevoiași și s-a îmbogățit în mod fraudulos din fondul social al orașului. Soos subliniază însă că trecutul nu ar trebui să fie o scuză: „După un an de zile nu mai poți să te dezvinovățești tot timpul cu corupția din trecut. Oamenii vor să vadă rezultate.”
Aparat administrativ umflat
Primarul și echipa sa pot prezenta deja unele rezultate: Pe lângă schimbarea companiei de salubritate, a început digitalizarea administrației și reorganizarea transportului public local. Flota de autobuze urmează să fie reînnoită treptat cu vehicule ecologice cu gaz metan. În general, mediul joacă un rol major în programul lui Zoltan Soos. El dorește, de exemplu, să creeze mai multe spații verzi și parcuri în Târgu Mureș, iar în curând va fi construit un parc solar pe un amplasament de la periferia orașului. De asemenea, după explozia devastatoară la Azomureș din iulie, Soos dorește să convoacă un referendum local pentru mai multe măsuri de securitate la combinatul chimic.
Unul dintre cele mai importante proiecte ale primarului este reformarea sistemului administrativ al orașului. Primăriile din România sunt cunoscute pentru numărul excesiv de angajați. Și în această privință, Târgu Mureș ocupă un loc de frunte. Până de curând, primăria a fost cel mai mare angajator al orașului. În administrație au lucrat în jur de 1.300 de persoane, aproximativ două la sută din populația aptă de muncă din oraș – un record românesc. „Am avut peste 100 de șefi de departamente și directori”, spune Zoltan Soos. „Mulți dintre ei nu au putut explica exact ceea ce făceau nici ei înșiși. Acum am început să desfacem treptat anumite contracte și pe termen lung dorim să reducem numărul angajaților noștri aproximativ la jumătate.”
„Martie Negru”
Cel mai mare proiect al primarului este însă să dărâme zidul aparent aproape insurmontabil dintre românii și maghiarii din oraș. Este și un proiect cu o motivație personală. Soos a trăit evenimentele din „martie negru” din 1990, când avea 16 ani. Incidentele de atunci l-au tulburat profund, dar e convins că românii și maghiarii nu se urăsc reciproc, ci au fost manipulați.
Astăzi, Soos vorbește despre „Martie Negru” cu un anumit calm, fiind de părere că se subliniază prea rar că nu a fost vorba despre un conflict etnic, ci despre o înscenare a vechii Securități. „Și în general, este important să știm nu numai care au fost conflictele din trecut, ci și cum am conviețuit, lucrurile bune din trecutul nostru comun”, spune primarul. „Istoria noastră comună în Transilvania are o vechime de o mie de ani și constă aproape în întregime din viață comună și coexistență.”
Este o imagine oarecum idilică și, poate, mai mult un mesaj politic al primarului. Cert este că experiențele minorităților din România de după 1920, în special cele ale maghiarilor, mai ales din timpul dictaturii ceaușiste cu megalomania ei naționalistă, nu i-au făcut pe membrii acestor minorități să se simtă bine în statul român. Astăzi, mulți maghiari din Transilvania se identifică mai degrabă cu premierul maghiar Viktor Orban, care la rândul său cultivă retorica etnocentristă și sprijină minoritățile maghiare cu miliarde de euro.
Model pentru multiculturalism
Zoltan Soos nu dorește să vorbească despre Orban. Spune doar o singură frază: „Punctele sale de vedere sunt izbitoare.” Zâmbește și face cu ochiul. Primarul preferă să vorbească despre propria sa stare de spirit. „Mă simt foarte bine în România și în Târgu Mureș. Personal, ca maghiar, nu am fost discriminat aici în țară. Și aici este și casa și patria mea.”
Apoi, la sfârșitul conversației, dorește să mai spună un lucru care i se pare important: „Echipa mea și cu mine dorim ca Târgu Mureș, în Europa, să devină un exemplu de bună conviețuire și un model pentru multiculturalism.”
Autor Keno Verseck
DEUTSCHE WELLE – 16 septembrie
