Revista presei internaționale – 20 septembrie

Comisia Europeană intenționează să lanseze o agenție biomedicală paneuropeană pentru combaterea amenințărilor sanitare și prevenirea viitoarelor pandemii, informează EUObserver. „Autoritatea de pregătire și răspuns în caz de urgență pentru sănătate, HERA, va evalua amenințările, va finanța cercetarea și va constitui stocuri de medicamente, cu un buget de 6 miliarde de euro între 2022-2027, explică publicația europeană. Pe căi diferite, SUA și UE încearcă să promoveze vaccinarea, titrează El Nuevo Herald. În combaterea pandemiei, deși cu strategii aparent distincte, autoritățile din Statele Unite și cele din Uniunea Europeană se confruntă cu aceeași problemă: cum să maximizeze rata de vaccinare, scrie El Nuevo Herald, analizând deciziile luate pe cele două țărmuri ale Atlanticului referitoare la utilizarea permisului sanitar, ca și reacțiile opiniei publice. În același timp, El Pais amintește că Europa are o rezervă de 1,8 miliarde de doze de vaccin Pfizer-BioNTech până în 2023 și s-a angajat deja pentru o investiție de un miliard de euro pentru a construi fabrici și a produce flacoane de vaccinuri ARN mesager în Africa. Totodată, ziarul spaniol subliniază că Uniunea Europeană este între puținii care și-au împărțit producția de vaccinuri cu restul lumii, la scară masivă: peste 700 de milioane de doze au fost administrate cetățenilor europeni și o cantitate echivalentă a fost livrată în străinătate, în peste 130 de țări.
În Rusia au fost organizate alegeri parlamentare, anunță Tass, iar EUObserver opinează că acestea pot fi un test de autoritate pentru președintele Vladimir Putin. Sunt puține șanse că partidul lui Putin să-și piardă majoritatea, dar The Wall Street Journal crede că o prezență masivă ar întări poziția liderului rus în 2024, când va trebui să hotărască dacă va părăsi funcția sau dacă își va prelungi șederea la Kremlin. Putin nu a încetat să încerce să pună la colț opoziția, cu arestări arbitrare și reprimarea demonstrațiilor, amintește 20Minutos, opinând că obiectivul lui de a-și consolida puterea nu este unul banal, deoarece știe că lumea intră într-o eră a schimbărilor de putere, în care Rusia vrea să joace un rol foarte activ, alături de China, mai cu seamă în contextul în care Parlamentul European a solicitat ca Uniunea Europeană să nu recunoască Duma de stat rusă și să suspende Rusia din organisme precum Consiliul Europei, dacă alegerile legislative vor fi considerate frauduloase. Încercările Parlamentului European de a da lecţii poporului rus sunt percepute ca o insultă adusă capacităților acestuia, a ripostat reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă UE, Vladimir Cijov, considerând poziția forului european ca pe un exemplu de amestec în procesul electoral și de interferență în viața politică, scrie Tass.
Criza submarinelor, dintre Franţa şi Australia, ia amploare, după anularea de către Australia a „contractului secolului” cu Franţa și crearea unui pact de securitate cu Washingtonul şi Londra, numit AUKUS, scrie Les Echos. Evocând criza gravă provocată de torpilarea megacontractului pentru submarine, ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, a denunțat minciuna, duplicitatea, prăbușirea majoră a încrederii și disprețul afișat de aliații Franței, adaugă Courrier International. În plus, șeful diplomației franceze a atenționat că această criză ar putea influenţa, la următorul summit NATO, definirea unui nou concept strategic al Alianței, reține Le Temps. La rândul său, premierul australian Scott Morisson a explcat că alianţa militară cu Statele Unite şi cu Regatul Unit urmăreşte să răspundă situaţiei actuale din regiunea Asia-Pacific, în care teritoriile sunt din ce în ce mai disputate şi în care rivalitatea cu Beijingul se intensifică, menționează France24. Acuzate de Franța că i-au dat o „lovitură pe la spate”, Statele Unite au încercat să evite o criză deschisă cu Parisul, fără a reuși însă să-i potolească furia, constată La Libre Belgique. Parteneriatul strategic dintre Australia, Marea Britanie și SUA, dedicat în mod clar contracarării ambițiilor în creștere ale Chinei în regiune, include furnizarea de submarine americane cu propulsie nucleară către Canberra – și îi scoate, de facto, pe francezi din joc, explică ziarul belgian. Acest lucru provoacă o răceală între Paris și Washington, în pofida așteptărilor Franței ca Joe Biden să îmbunătățească relația transatlantică, adaugă La Libre Belgique.
Consiliul de Securitate al ONU și-a reînnoit misiunea politică în Afganistan pentru încă șase luni, printr-o rezoluție în care le solicită talibanilor un „guvern reprezentativ”, precum și participarea femeilor la viața socială, anunță El Periodico. Rezoluția recunoaște, de asemenea, necesitatea de a dubla eforturile pentru a oferi ajutor umanitar Afganistanului și subliniază importanța luptei împotriva terorismului în țară, completează El Periodico. În același timp, liderii celor opt țări membre ale Organizației de Cooperare de la Shanghai – Rusia, China, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan, India și Pakistan – au discutat și ei despre situația din Afganistan, informează Euronews. Vorbind de la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a subliniat că „este important să se folosească potențialul organizației pentru a oferi toată asistența posibilă, la începutul unui proces de pace în Afganistan, și nu a ratat ocazia de a acuza Statele Unite pentru decizia de a retrage armata americană din Afganistan, reține Euronews. Totodată, de la Beijing, președintele chinez Xi Jinping a atenționat că nu trebuie permisă nicio ingerinţă externă în afacerile interne ale țărilor din regiune. Pe frontul geopolitic, comentează Euronews, obiectivele Chinei sunt evidente pentru a putea pune în aplicare proiectul „Noului Drum al Mătăsii”, Afganistanul fiind pentru Beijing o piesă fundamentală.

(Cristina Zaharia)