Revista presei internaționale – 13 octombrie

Făcând aluzie la Iarna vrajbei noastre’, un celebru roman al scriitorului american John Steinbeck, canalul de știri Euronews explică de ce și noul premier desemnat al României, Dacian Cioloș, s-ar putea confrunta cu „o iarnă a vrajbei”. „Este luna octombrie, dar în București vremea începe deja să se răcească”, observă același Euronews, care încearcă totodată să explice și de ce” Cioloș s-a arătat curajos în mesajul său de pe Facebook, apărut luni, când a susținut că este gata să înceapă negocieri cu celelalte partide în vedere formării unui nou guvern”. Citat de Euronews, un politolog afirmă că, prin această desemnare, „președintele Klaus Iohannis l-a pus pe Cioloș într-o poziție imposibilă, întrucât, dacă obține votul în parlament, el va guverna România în toiul unei crize, iar dacă  va pierde votul, el va fi considerat un păgubos, și asta, chiar înaintea unor eventuale alegeri”. Euronews mai crede că „singurul partid care ar avea de câștigat în urma unor alegeri anticipate ar fi AUR, care, la alegerile din 2020 și-a adjudecat 12% din voturi și care și-ar putea dubla acest procentaj în cazul unor alegeri anticipate”. Amintind și el de numirea făcută de președintele Iohannis, ziarul american The Washington Post subliniază că „președintele român a evidențiat și problemele care vor sta în fața noului guvern, respectiv, gestionarea crizei provocate de pandemia Covid-19, problemele legate de majorarea costurilor la energie și accesarea fondurilor Uniunii Europene”. Din păcate însă, presa internațională mai adaugă un minus la adresa României. Cotidianul francez Le Monde informează că, „potrivit rezultatelor unei anchete efectuate timp de doi ani, 20% dintre europeni continuă să fie antisemiți”. Iar în cadrul acestei anchete, „Grecia și România sunt cele două țări care își afișează cel mai masiv opiniile antisemite, indiferent sub ce formă – respingere din motive religioase sau convingeri alimentate de scena politică, fie marcate de așa-zise comploturi, fie marcate de un negativism”. Ziarul Le Monde mai scrie că  „21% dintre europenii intervievați sunt de acord cu ideea că rețele secrete conduse de evrei ar influența viața politică și economică din lumea întreagă”.

Să rămânem însă în Europa, unde Polonia continuă să atragă atenția presei. „Polonia nu dorește nicidecum să părăsească Uniuneaa Europeană”, ar fi declarat premierul Mateusz Morawiecki, citat de Agenția Reuters. Potrivit aceleiași agenții, „premierul polonez a acuzat opoziția că difuzează minciuni pe tema unui eventual ‚Polexit’”. Numai că recentele evenimente din Polonia continuă să îngrijoreze Uniunea Europeană. Citată de cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, „vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, afirmă că, dacă factorii de decizie europeni nu contestă verdictul Curții Constituționale poloneze, Uniunea Europeană s-ar putea destrăma”. Dar se pare că va fi greu să se discute cu guvernanții polonezi, având în vedere că aceeași Gazeta Wyborcza titrează că “diplomația poloneză e în ruină”. Speranțe însă par să mai fie, întrucât, după cum aflăm dintr-un alt cotidian polonez, Rzeczpospolita, “partidul Lege și Dreptate, de guvernământ, afirmă că dorește să-și îndrepte relațiile cu Comisia Europeană”.

Iar dacă, în privința Poloniei, mai marii Uniunii Europene se gândesc la sancțiuni, față de Ucraina, ei se manifestă mult mai prietenos. Început în capitala Ucrainei în cursul zilei de ieri, summitul înte liderii ucraineni și cei ai forurilor europene vizează o serie de acorduri care ar veni în ajutorul Ucrainei. Publicația americană US News & World Report notează că “acordurile vizează cooperarea științifică și un schimb reciproc de cercetători, un acord vizând îmbunătățirea conexiunilor aeriene între Ucraina și țările din UE, precum și lansarea unui fond de investiții în valoare de 6,5 miliarde euro destinat stimulării investițiilor publice și private din Ucraina. Kyiv Post un ziar ucrainean, nu uită însă să sublinieze că “finalizarea programului Cer Deschis, vizând impulsionarea legăturilor aeriene dintre cele două părți, este rezultatul a 15 ani de negocieri”. Citat de același ziar, președintele Consiliului European, Charles Michel, a dorit să sublinieze, pe Twitter, că “Uniunea Europeană rămâne cel mai apropiat prieten al Ucrainei”. Dar ziarul moscovit Pravda notează că, “mai tîrziu, din anumite motive, postarea despre această prietenie incasabilă a fost ștearsă”.

(Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR)