Calendarul evenimentelor, 5 decembrie – selecțiuni

EVENIMENTE INTERNE

– Social

* Braşov: Opera Braşov susţine, în avanpremieră, concertul „Sosit-a Ziua cea Sfântă” al Corului Operei Braşov – ora 12:00, la Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Str. Bisericii Române. În program sunt cuprinse colinde româneşti inedite, orchestrate de Dragoş-Mihai Cohal. Concertul are şi un scop caritabil, propunându-şi să vină în ajutorul unor copii orfani din judeţul Braşov, pentru care se vor putea face donaţii în ziua evenimentului

– Cultură

* „Maya și Elfie – o poveste de Crăciun”, un spectacol de Ioana Macarie, revine într-o nouă versiune – ora 11:00, pe scena Teatrului Stela Popescu, la Sala Mică a Palatului Copiilor

* Muzeul Culturii Queer [?], în parteneriat cu Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), prezintă prima expoziție din seria Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1-245), în perioada 4 decembrie 2021 – 9 ianuarie 2022 – la Combinatul Fondului Plastic, Str. Băiculești nr. 29. Simți ~ Aluneci ~ Cânți (1-245) include peste 100 de lucrări și serii produse de 38 de artiști/ artiste/ artistx și colective și este unul dintre rezultatele vizibile, în format de expoziție, ale cercetării despre practici artistice queer în România, în intervalul de 20 de ani de la un moment important în istoria politică recentă: decriminalizarea relațiilor între persoane de același sex odată cu abrogarea articolului 200 din Codul Penal, în 2001.

Vernisajul are loc în ambele zile ale weekend-ului:

  • sâmbătă, 4 decembrie, între orele 15.00 și 22.00
  • duminică 5 decembrie, între orele 13:00 si 19:00

* Teatrul Mic prezintă “Lecția”, dramă comică, regia artistică: Radu Iacoban, scenografia: Cezarina Iulia Popescu – ora 19:00, la Sala Studio, Str. Gabroveni nr. 57 şi “Angajat la doi patroni”, coordonator proiect-Gelu Colceag, regia-Vlad Corbeanu, scenografia-Ioana Colceag și Diana Moțea, mișcarea scenică-Maria Popa – ora 19:00, la Sala Atelier, Str. Constantin Mille, nr. 16

* Spectacolul (anti)aging, un spectacol-arhivă în permanentă construcție, creat în 2011 și conceput pentru a avea etape succesive, pe o durată de 30 de ani, până în 2041 – ora 19:30, pe scena Centrului Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB). Concept, coregrafie, interpretare: Mădălina Dan și Alexandra Mihaela Dancs

* Braşov: În ajun de Moş Nicolae, de la ora 18:30, în Sala Operei Braşov, se desfăşoară tradiţionalul concert „Colindăm, colindăm!”, oferit de Cvintetul vocal ANATOLY

* Sibiu: Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă spectacolul „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, regia: Florin Coșuleț, manager proiect: Luminița Bîrsan – ora 17:00. În distribuție: Vlad Robaș, Cendana Trifan, Adrian Neacșu, Serenela Mureșan, Florin Coșuleț, Mihai Coman, Patricia Buraga, Viorel Rață, Sanda Anastasof

– Diverse

* Sibiu: Are loc un târg cu produse tradiţionale proaspete, provenite de la producători din judeţul Sibiu, iniţiativa venind în întâmpinarea locuitorilor din zonă ca o alternativă la magazinele binecunoscute – în curtea Bisericii Ortodoxe Turnişor. Conceptul, sub forma unui bazar, a fost creat de Biserica Ortodoxă Turnişor, prin Asociaţia Filantropia Turnişor 1, în colaborare cu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS). În rândul producătorilor se vor regăsi şi studenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului, din cadrul ULBS, care sunt fermieri activi

– S-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie

* Acum 529 de ani (1492) navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi a întemeiat prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue. Partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană)

* Cu 157 de ani în urmă (1864) Alexandru Ioan Cuza promulga Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865) (5/17)

* Acum 134 de ani (1887) intra în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886) (5/17)

* În urmă cu 116 ani (1905) apărea (până în 1947), la Craiova, Iaşi şi apoi la Bucureşti, revista literară „Ramuri”, din iniţiativa lui C. Făgeţel-Şaban şi D. Tomescu (între 1.I.1915-15.VII.1917 a apărut sub titlul „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga). Din 1.VIII.1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

* Acum 111 ani (1910) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Marele Ducat de Luxemburg, ridicate, la 12.XI.1966, la nivel de ambasadă (5/18.XII). Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie (Decretul nr. 3646 din 8/21 decembrie 1910, prin care Regele Carol I îl numea pe Trandafir D. Djuvara, ministru-plenipotenţiar la Bruxelles, în calitatea de trimis extraordinar si plenipotenţiar pe lângă Marele Duce Wilhelm al IV-lea de Luxemburg). La 12 ianuarie 1911, Trandafir D. Djuvara şi-a prezentat scrisorile de acreditare şi a reprezentat Regatul României până în 1920. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legaţia de la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936), Vasile Rădulescu-Mehedinţi (1938-1940). La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. La 19 august 1991, România a deschis o ambasadă rezidentă în Luxemburg, în care s-au succedat ambasadorii Tudorel Postolache (1992-1996, 2000-2005), Liviu Zăpârțan (1996-2000), Vlad Alexandrescu (2005-2011), Roxana Iftimie (acreditat in 2011). Marele Ducat de Luxemburg a acreditat primul ambasador propriu în România, cu reşedinţa la Atena, în 1995

* Acum 103 ani (1918) avea loc masacrul de la Târgu Lăpuș, când în Transilvania de nord, într-o zi de joi, lăpuşenii adunaţi cu miile din satele zonei pentru a afla hotărârea de la Alba Iulia de unire cu patria mamă au fost mitraliaţi de soldaţii unguri din Detaşamentul 39 Debreţin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost ucişi 65 de lăpuşeni, iar alţi 140 au fost răniţi

* Cu 83 de ani în urmă (1938) apărea Legea pentru înfiinţarea Băncii pentru industrializarea şi valorificarea produselor agricole, prin care se acordau credite pentru producţia şi valorificarea produselor pe proprietăţile agricole mai mari de 5 ha

* În urmă cu 31 de ani (1990) apărea primul număr al cotidianului „Curierul naţional”, primul cotidian înfiinţat după revoluţia din decembrie 1989, transformându-se, în timp, dintr-un ziar generalist într-o publicaţie ce se axează pe informaţii şi analize ale mediului economic. De la numărul 7576, publicat în 16 februarie 2018, „Curierul Național” a revenit la vechea siglă, poștalionul fiind restilizat și utilizat în toate paginile publicației. Începând cu 4 septembrie 2018, „Curierul Național” a lansat noul portal, un upgrade al vechii versiuni a site-ului. Ediția tipărită apare continuu de aproape 30 de ani, având 12 pagini, full color. „Curierul Național” este singura publicație din România membru fondator al Belt and Road Economic Information Partnership

* În zilele de 5 şi 6 decembrie, acum 27 de ani (1994), la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într-o nouă eră” şi s-a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa

* Se împlinesc 20 de ani de când, în ziua de 5 decembrie 2001, a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române. Ceremonia a început în Sala de Prezidiu a Academiei Române, unde acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române (din 1998 până în aprilie 2006), președintele de atunci Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase au dezvelit o placă inaugurală, mărturie a acestui moment ce a deschis o nouă pagină în cronica acestei instituții naționale. În alocuțiunea de deschidere din amfiteatrul care poartă numele lui Ion Heliade Rădulescu, fost președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion a prezentat noul edificiu a cărui suprafață este de aproximativ 16.000 mp, din care 10.450 mp sunt destinați cărților și altor bunuri ale Bibliotecii. Împreună cu spațiul deja existent, suprafața este de 26.385 mp în care sunt găzduite aproape 11 milioane de piese din patrimoniul nostru cultural, aproape toate cărțile românești care au fost tipărite începând cu 1508 și până în 2000

* Cu 8 ani în urmă (2013) Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– 1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, prozator, critic literar şi de artă, publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (m. 1944)

– 1883: S-a născut chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1955)

– 1893, 5/17: S-a născut matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954, la Paris)

– 1906: S-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist (m. 1961, la Zürich) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse maționează ca dată a nașterii 6.XII.1903

– 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog şi profesor; realizator de emisiuni radiofonice; preşedinte al Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (din 1990) (m. 2020)

– 1941: S-a născut jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (m. 2013) – 80 de ani

– 1943: S-a născut (la Bolgrad-Bugeac, azi în Ucraina) Nicolae Văcăroiu, economist şi om politic social-democrat; preşedintele Curţii de Conturi (2008-2017); preşedinte al Senatului (2000-2008); preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007); prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996

– 1947: S-a născut pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, cu zeci de expoziţii în ţară şi străinătate; membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1977 (m. 2020)

– 1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; stabilit în Germania

– 1965: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu, cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă

– 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu (n. 1912)

– 1973: S-a născut Ciprian Vălcan, eseist şi filosof; doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al „École pratique des hautes études” din Paris (2006)

– 1975: A murit chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (n. 1894)

– 1975: A murit prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (n. 1921)

– 1987: A murit Leonid Dimov, poet (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70, pe care l-a şi teoretizat) şi traducător (n. 1926, la Ismail, azi în Ucraina)

– 2008: A murit Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (n. 1928)

– 2008: A murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, prozator, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice (n. 1931)

– 2017: A murit Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007 (n. 1921)

– 2018: A murit Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

– Grecia: Papa Francisc vizitează tabăra de migranţi de la Lesbos

– Paris: Vizita prinţesei moştenitoare a Suediei, Victoria (5 – 7 dec.)

– Berlin: Congres virtual al partidului liberal FDP pentru aprobarea acordului de coaliţie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Solului”; Uniunea Internaţională a Ştiinţei Solului a propus, în 2002, printr-o rezoluţie, sărbătorirea acestei zile, pentru a marca importanţa solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural şi ca factor care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în perioada conducerii asigurată de Regatul Thailandei şi în cadrul „Parteneriatului global pentru sol”, a susţinut celebrarea oficială a acestei zile, cu scopul conştientizării la nivel mondial a importanţei solului. Conferinţa FAO din iunie 2013 a aprobat marcarea acestei zile şi Adunarea Generală a ONU a declarat-o în decembrie 2013

– „Ziua Internaţională a Voluntarilor” („Ziua Internaţională a Voluntariatului”); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mai mulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a fostului rege Bhumibol Adulyadej-Rama al IX-lea: 5.XII.1927); când data cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, lunea care urmează este considerată tot sărbătoare națională

– 1870: S-a născut Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (m. 1949)

– 1870: A murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl, faimos pentru romanele sale istorice de aventură (n. 1802)

– 1890: S-a născut Fritz Lang, cineast american de origine austriacă; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului XX (m. 1976)

– 1896: S-a născut biochimistul american de origine cehă Carl Ferdinand Cori; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1974, împreună cu soţia sa Gerty T. Cori şi psihologul argentinian Bernardo Houssay, pentru mecanismul enzimatic al interconversiunii glucoză-glicogen și efectele hormonilor asupra acestui mecanism (m. 1984) – 125 de ani

– 1903: S-a născut fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1950 (m. 1969)

– 1905: S-a născut (la Viena) regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1906: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Otto Ludwig Preminger (m. 1986) – 115 ani

– 1921: S-a născut dirijorul francez Louis de Froment (m. 1994) – 100 de ani

– 1926: A murit pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (n. 1840) – 95 de ani

– 1934: S-a născut scriitoarea americană Joan Didion, autoare de romane, eseuri, scenarii de film, documentare

– 1938: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (m. 2013)

– 1940: A murit Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (n. 1880)

– 1946: S-a născut celebrul tenor spaniol José Carreras (nume real: Josep Carreras i Coll) – 75 de ani

– 1956: S-a născut pianistul polonez Krystian Zimerman – 65 de ani

– 1973: A murit Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (n. 1892)

– 1983: A murit Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1918)

– 2007: A murit Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (n. 1928)

– 2008: A murit Alexei al II-lea (numele de mirean: Alexei Mihailovici Ridiger), patriarhul Rusiei din 1990; beneficiind de sprijinul Kremlinului, el a reabilitat, practic, influenţa Bisericii Ortodoxe în Rusia, după 70 de ani de ateism sovietic (n. 1929)

– 2012: A murit Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (n. 1907)

– 2012: A murit pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (n. 1920)

– 2012: A murit Preafericitul Părinte Ignatie al IV-lea (numele laic: Habib Hazim), Patriarh al Antiohiei şi Întregului Orient (din 1979) (n. 1921, în Siria, într-o familie de creştini orodocşi arabi)

– 2013: A murit Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru pace pe 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004 (n. 1918). NOTĂ: „Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, anual, pe 18 iulie, în ziua de naştere a lui Nelson Mandela; ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela

– 2019: A murit Gerard Detourbet, specialist al industriei auto și matematician francez; a stat la baza modelului Dacia Logan, conceptul low-cost în cadrul grupului francez Renault (n. 1946)

– 2020: A murit Viktor Vladimirovici Ponedelnik, fost jucător de fotbal sovietic, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului sovietic (n. 1937) – 1 an

– 2020: A murit Ildikó Pécsi (Pécsi Ildikó), actriță și regizoare maghiară, laureată a premiilor Kossuth și Jászai Mari, distinsă cu titlurile de artist emerit și maestru al artei (n. 1940) – 1 an