Grupul de la Visegrád (V4) este o cooperare instituţională regională, care a fost creată în 1991, cu scopul principal de a sprijini integrarea europeană a celor patru ţări: Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria. Ulterior, grupul a avut şi alte obiective, cum a fost crearea Acordului de Comerţ Liber Central European (CEFTA) sau înfiinţarea Fondului Internaţional Visegrád (IVF). Aceasta din urmă sprijină activităţile din domeniul culturii, învăţământului şi cercetării ştriinţifice. Din 2003, IVF are un buget anual de 2,4 milioane de euro din care finanţează proiectele depuse de organizaţiile din statele membre. Odată cu integrarea celor patru ţări în Uniunea Europeană, importanţa cooperării statelor din acest grup a scăzut.
Divergenţe mai mari au apărut după 2010, când guvernul maghiar condus de Orbán Viktor a încercat să sincronizeze agenda V4 cu priorităţile politice ale liderului maghiar, ca antimigraţionismul, restrângerea drepturilor persoanelor aparţinătoare minorităţilor sexuale sub pretextul opririi propagandei LMBTQ, critica Uniunii Europene şi „apărarea creştinismului”, prin care trebuie înţeles antiliberalism şi xenofobie. Ţările membre au reacţionat diferit la propunerile părţii maghiare. Polonia condusă de Jarosław Kaczyński şi partidul de guvernământ Dreptate şi Justiţie (PiS) s-a dovedit un partener al lui Orbán Viktor, în schimb Slovacia – mai ales după ce alegerile prezidenţiale au fost câştigate de Susana Čaputová, iar cele parlamentare de partidul OL’aNO (Oameni Simpli şi Personalităţi Independente) condus de Igor Matovič – se îndepărtează din ce în ce mai mult de linia politică al lui Orbán Viktor. Situaţia este similară şi în Cehia, unde la alegerile parlamentare de anul trecut a câştigat Opoziţia.
Se pare că anul 2022 nu va fi anul coeziunii grupului, ci dimpotrivă. Conform aşteptărilor, noul guvern ceh condus de Petr Fiala se va distanţa din ce în ce mai mult de Ungaria şi Polonia. Această evoluţie este susţinută de două declaraţii, care au stârnit dezbateri aprinse. Prima manifestare a fost al ambasadorului polonez, recent numit la Praga, Mirosław Jasiński. Acesta într-o declaraţie acordată postului de radio Deutsche Welle referitor la mina din Turów (Polonia) a criticat atitudinea propriului guvern. Între Cehia şi Polonia există o dispută în legătură cu funcţionarea acestei mine, unde exploatarea de suprafaţă poluează mediul în regiunea de frontieră, în care locuitorii se plâng de zgomot, praf şi de o reducere a aprovizionării cu apă. Ambasadorul polonez s-a declarat încrezător într-o viitoare soluţionare „amiabilă” a conflictului cu privire la mină. El a aprecat, cu privire la originea acestui conflict, că „este vorba despre o lipsă de empatie, o lipsă de înţelegere şi o lipsă de voinţă de lansare a unui dialog, înainte de toate de partea poloneză”.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), sesizată de Praga, a dispus printr-o hotărâre de urgenţă în mai, încetarea „imediată” a exploatării minei Turów. Polonia nu a respectat decizia CJUE, astfel a fost obligat la plata unei sancţiuni de 500 mii de euro/zi.
Ambasadorul Mirosław Jasiński a fost rechemat urgent de către premierul polonez Mateusz Morawiecki ceea ce denotă adâncirea diferendelor dintre cele două ţări. Comentatorul ziarului budapestan Népszava, Rónay Tamás, este de părere că faptul că Jasiński în mod indirect a acuzat propriul guvern de incompetenţă diplomatică este problema mai mică din punctul de vedere al Varşoviei. Problema mai mare este că a făcut acest lucru tocmai în presa germană, după ce la summitul – nu prea reuşit – al partidelor populiste din capitala Poloniei, Jarosław Kacziński, preşedintele partidului de guvernământ Dreptate şi Justiţie (PiS) a declarat că inamicul principal este Germania condusă de socialdemocratul Olaf Scholz.
Faptul că în cadrul V4 situaţia se schimbă arată şi un alt interviu acordat de noul ministru al afacerilor europene din Cehia, Mikuláš Bek, ziarului Hospodářské noviny. Oficialul – membru al Partidului Primarilor şi a Independenţilor (STAN) de orientare liberală – a spus, printre altele, că în Polonia şi în Ungaria se încalcă principiile statului de drept.
Deocamdată, noul guvern de coaliţie din Cehia, din care fac parte cinci partide nu a formulat, o poziţie în ceea ce priveşte clauza statului de drept sau procedura pe baza articolului 7 din Tratatul UE împotriva Poloniei şi Ungariei. Motivul ar putea să fie că nu există un consens în cadrul coaliţiei în această problemă. În Partidul Democratic Civic (ODS) din care face parte şi premierul Fiala sunt reprezentanţi care acceptă politica lui Jarosław Kacziński şi Orbán Viktor, cei din Partidul Piraţilor şi STAN, însă nu numai că aceștia condamnă guvernele polonez şi maghiar, dar nu mai au încredere în cooperarea din cadrul V4. În cadrul interviului sus-menţionat, Bek a afirmat că noul guvern ceh trebuie să găsească vocea comună între diferitele opinii. „acest punct comun – după opinia mea – nu poate să se formuleze altfel, decât în apărarea statului de drept, principiu care este încălcat în ambele ţări [Polonia şi Ungaria n. r.] – a declarat Bek. Ministrul responsabil pentru afaceri europene a făcut referiri şi la faptul că Polonia şi Ungaria pot să se izoleze nu doar în cadrul Uniunii Europene, dar şi în Grupul de la Visegrád. „Cooperarea de la Visegrád a slăbit. Aceasta situaţia, înşă, în ambele ţări poate să se schimbe după alegeri. În cazul Ungariei, poate că deja în acest an” – a explicat Mikuláš Bek.
Székely Ervin, RADOR
