EVENIMENTE INTERNE
– Apărare, Interne
* Constanţa: Puitorul de mine şi plase „Viceamiral Constantin Bălescu” (274) se întoarce din Marea Mediterană în portul militar Constanţa, după participarea la Operaţia Uniunii Europene EUNAVFOR MED „IRINI”
– Învăţământ
* Se încheie vacanţa de iarnă pentru grupele/clasele din învăţământul preşcolar şi primar
– Cultură
* Teatrul Ion Creangă prezintă spectacolele:
- ora 10:00 – „Răvaşul nărăvaş”, atelier de improvizaţie (5+) – la Sala Mică
- „Jack și vrejul de fasole” (+5 ani), scenariul și adaptarea Octavian Jighirgiu și Andreea Darie, după povestea omonimă de Joseph Jacobs, regia Octavian Jighirgiu, coregrafia Victoria Bucun, muzica Eduard Petru Jighirgiu – ora 11:00, la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, Bd. Octavian Goga nr. 1
- „Cei trei purceluși” (3 – 6 ani), regia, scenariul și muzica Ion Ionuț Ciocia, scenografia Andrei Răduț – ora 17:00 şi 18:30, la Teatrul Ion Creangă, Sala Mică, Str. Biserica Amzei nr. 21-23. Premiera a avut loc la 19 iunie 2021
* Turul ghidat al TNB „I.L. Caragiale” cu Ionuţ Corpaci, orele 13:00, 15:00, 17:00. Se pot vizita noile săli, atelierele şi culisele Teatrului Naţional. Pentru a respecta prevederile în vigoare impuse de pandemie, numărul de participanți la fiecare tur este limitat la 15 persoane. Preţul unui bilet este de 10 lei, iar durata unei vizite va fi de 45 de minute. Locul de întâlnire este în foaierul Sălii Ion Caramitru, în faţa Agenţiei de bilete
* Teatrul Mic prezintă spectacolul „NOAPTE BUNĂ, MAMĂ!”, de Marsha Norman, regia: Vlad Massaci, scenografia: Ioana Pashca, cu: Andreea Grămoşteanu şi Dana Dembinski Medeleanu – ora 19:00, la Sala Studio, Str. Gabroveni nr. 57
* Teatrul Excelsior prezintă spectacolul „Cenuşăreasa”, adaptare muzicală de Eduard Petru Jighirgiu după basmul omonim – ora 19:00
– S-a întâmplat într-o zi de 9 ianuarie
* Acum 584 de ani (1438) avea loc reprimarea sângeroasă a răscoalei de la Bobâlna (începută în mai 1437). Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă revoltă înainte de marele război ţărănesc din 1514. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntaşii clerului, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat oraşul Cluj, care se alăturase răsculaţilor, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438. Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole
* Se împlinesc 230 de ani (1792) de la semnarea Tratatului de la Iaşi, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, confirmând creşterea puterii ruseşti în zona Mării Negre. Tratatul a fost semnat la 9 ianuarie 1792 de marele vizir Iusuf Paşa şi prinţul Alexander Bezborodko, care i-a succedat prinţului Potemkin la conducerea delegaţiei ruseşti, după moartea acestuia. Tratatul a recunoscut anexarea Hanatului Crimeei de către Imperiul Rus, şi a transferat Edisanul acestei ţări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa. Frontiera asiatică pe râul Kuban a rămas neschimbată
* Cu 178 de ani în urmă (1844) apărea săptămânal (până la 29 octombrie acelaşi an), la Iaşi, periodicul „Propăşirea” sau „Foaie ştiinţifică şi literară” (titlu impus de cenzură), ce a continuat programul „Daciei literare” (1840). „Propăşirea” a fost prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova (9/21)
* Cu 134 de ani în urmă (1888) avea loc promulgarea Legii pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă în România (9/21)
* Tot într-o zi de 9 ianuarie, acum 77 de ani (1945), era semnat, la Bucureşti, protocolul privind aranjamentul complementar între România şi Bulgaria pentru schimburile comerciale şi de plăţi, prima convenţie comercială încheiată de ţara noastră după 23 august 1944
* Acum 68 de ani (1954) era inaugurată clădirea Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti (astăzi, Opera Naţională); arhitect – Octav Doicescu
* Acum 43 de ani (1979) întreprinderea mecanică din Câmpulung (întreprindere care şi-a desfăşurat activitatea între anii 1953 şi 2003) a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO dotate cu motoare Diesel (60 CP)
* În urmă cu 32 de ani (1990) a fost fondată Asociaţia Profesională Liberală a Micilor Meseriaşi din judeţul Cluj (APLMM Cluj), devenită ulterior Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj (APM Cluj), prima asociaţie patronală reînfiinţată după 1989. Ulterior, după afilierea la Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, în 1992, ca membru fondator, APM Cluj a fost decretată ca „cea mai veche organizaţie patronală din Europa”, atestată documentar
* Cu 16 ani în urmă (2006) un elicopter aparţinând SMURD s-a prăbuşit în apropierea Aeroportului din Iaşi. Patru persoane (pilotul, copilotul, un medic şi un asistent medical) şi-au pierdut viaţa. Elicopterul, care făcea un zbor de rutină, a căzut în apropiere de Unitatea militară de la Holboca
* Se împlinesc 15 ani (2007) de când această zi a schimbat industria smartphone pentru totdeauna. Steve Jobs (1955 – 2011), CEO al companiei americane Apple, prezenta lumii întregi primul model al iPhone (care a fost lansat în SUA pe 29 iunie 2007, și după câteva zile și în Europa). iPhone avea suport pentru push e-mail, telefonie mobilă GSM, SMS, navigare web, era dotat cu un ecran tactil, includea funcțiile găsite și la playerele media de tip iPod și rula o variantă a sistemului de operare Mac OS X, numită actualmente iOS
Aniversări – Comemorări
– Botezul Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2022)
– 1780: A murit (probabil otrăvit) Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf şi traducător; provenind dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la Bucureşti şi va ajunge episcop de Râmnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Ţara Românească (n. ~1735, la Bucureşti)
– 1885, 9/21: S-a născut Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a naşterii 22.I.1885
– 1902: S-a născut arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 8.I.1902
– 1914: S-a născut Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (m. 1977)
– 1922: S-a născut compozitorul Ştefan Mangoianu (m. 1979) – 100 de ani
– 1944: S-a născut Grid Modorcea (prenumele la naştere: Mitică-Puiu), poet, prozator, dramaturg, eseist, regizor, scenarist, critic de film și ziarist
– 1947: S-a născut Ioana Ieronim (pseudonimul Ioanei Brânduş), poetă şi traducătoare (din literaturile daneză şi olandeză) – 75 de ani
– 1950: A murit Marta Trancu-Rainer, prima femeie chirurg din România, medic obstretician și profesoară; medic militar în timpul Primului Război Mondial, cu merite deosebite în salvarea şi îngrijirea multor răniţi; soția anatomistului și antropologului Francisc I. Rainer, întemeietorul Institutului de Antropologie din România (n. 1875)
– 1961: A murit (în închisoarea de la Dej) Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu; primul traducător al lui Marcel Proust în limba română (n. 1901)
– 1972: A murit medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1906, la Gyula, Ungaria) – 50 de ani
– 1977: S-a născut Vlad Hogea, publicist și om politic, fost deputat de Iași în Parlamentul României din partea Partidului România Mare în legislaturile 2000–2004 și 2004-2008, cunoscut ca autor al lucrării „Naționalistul” şi unul din promotorii Partidului România Unită; în anul 2005 a activat ca euro-observator la Parlamentul European (m. 2014) – 45 de ani
– 1980: A murit Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1898). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a morţii 10.I.1980
– 1998: A murit atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (n. 1932)
– 2007: A murit Ion Dincă, general de armată, politician din vremea comunistă (n. 1928) – 15 ani
– 2011: A murit prof. univ. dr. în economie Raul Volcinschi, o legendă a luptei împotriva comunismului, cel care, în 1983, a pus la cale un atentat pentru asasinarea dictatorului Nicolae Ceauşescu (n. 1923)
– 2018: A murit Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (n. 1940)
– 2019: A murit economistul și profesorul Iulian Văcărel; deschizător de drumuri în domeniul finanțelor publice și al asigurărilor; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1928)
– 2019: A murit actrița Ildiko Jarcsek-Zamfirescu, care a performat pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara; directoare a acestui teatru între 1983 și 2001 (n. 1944)
– 2020: A murit jurnalistul Mircea Rucăreanu; a fost redactor acreditat la Guvernul României din partea Radio România Actualităţi şi coordonator al Secţiei Partide Politice din cadrul Redacţiei Informaţii de la Radio România Actualități (n. 1944)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bagdad, Irak: Sesiunea inaugurală a noului parlament
– Barinas, Venezuela: Alegerea guvernatorului din Barinas, după anularea scrutinului din 21 noiembrie
Aniversări – Comemorări
– 1774: A murit arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (n. 1705)
– 1856: S-a născut Stevan Stojanović Mokranjac, compozitor, culegător de folclor, dirijor și profesor sârb; fondatorul muzicii corale în Serbia și unul dintre cei mai apreciați cronicari muzicali ai timpurilor sale (m. 1914)
– 1870, 9/21: A murit Alexandr I. Herzen, scriitor şi filosof rus (n. 1812)
– 1878: A murit Victor Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) şi primul rege al Italiei unificate (1861-1878) (n. 1820)
– 1890: S-a născut Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (m. 1938)
– 1918: A murit Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (n. 1844)
– 1922: S-a născut (la Raipur, India) Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleatidelor şi a abordat studiul codului genetic; a reuşit să producă în laborator prima genă artificială; Premiul Nobel pentru medicină pe 1968, împreună cu americanii Marshall W. Nirenberg şi Robert W. Holley (m. 2011) – 100 de ani
– 1924: S-a născut regizorul de film georgian Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (m. 1990)
– 1926: S-a născut chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli; inclus în New Jersey Hall of Fame (m. 2020)
– 1941: S-a născut Joan Baez (nume complet: Joan Chandos Baez), cântăreaţă, compozitoare şi activistă americană de origine mexicană, legendă a muzicii folk din Statele Unite
– 1942: a murit Heber Doust Curtis, astronom american; a participat la 11 expediții pentru studiul eclipselor solare (n. 1872) – 80 de ani
– 1944: S-a născut chitarisul, compozitorul şi producătorul britanic Jimmy (James Patrick) Page, fondator al grupului rock „Led Zeppelin”
– 1968: S-a născut studenta americană Kimberly Bergalis, prima persoană care a contractat sindromul imunodeficitar dobândit (SIDA) de la un lucrător din domeniul sănătăţii (dentistul ei) (m. 1991)
– 2013: A murit economistul american James M. Buchanan, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1986, pentru contribuţiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale şi constituţionale fondate pe studiul procesului de pregătire şi luare a deciziilor politice şi economice (n. 1919)
– 2015: A murit producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (n. 1926)
– 2015: A murit creatorul de modă olandez Frans Molenaar (n. 1940)
– 2017: A murit Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (n. 1925) – 5 ani
– 2020: A murit Ivan Passer, regizor de film și scenarist de origine cehă, care a lucrat în SUA; personalitate semnificativă a Noului Val Cehoslovac de la mijlocul anilor 60 ai secolului trecut (n. 1933)
