Justiția din România în … extras

Țara merge pe drumul Poloniei. Curtea Constituțională a respins deciziile Curții Europene cu privire la supremația dreptului UE în fața celui național. Guvernul român menține o poziție ”ambiguă”

Curtea Constituțională a României calcă pe urmele Poloniei în ceea ce privește contestarea supremației dreptului UE asupra dreptului național, potrivit comisarului pentru Justiție, Didier Reynders, relatează Financial Times.
Anul trecut, pentru prima dată într-o hotărâre din luna mai și apoi într-o a doua pronunțată în decembrie, Curtea Europeană de Justiție a decis că judecătorii din România trebuie să pună dreptul UE mai presus de dreptul național, inclusiv în cazul hotărârilor Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă Tratatul Uniunii Europene.
Curtea Constituțională a României a respins ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună legislația românească pe primul loc.
Aceasta este o problemă care a fost abordată recent și de Euro2day.gr, cu ocazia, pe lângă problema de mai sus, a seriei de cereri de extrădare pe baza de mandate europene de arestare de către România, despre care într-o mulțime de cazuri se spune că sunt emise din motive politice, acesta fiind și motivul pentru care alte țări refuză să le execute.
Hotărârile Curții cu sediul la București reflectă pozițiile adoptate de curțile constituționale poloneze și germane cu privire la statul de drept în UE. Comisia Europeană a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că sprijină pe deplin supremația dreptului UE.
Guvernul României, potrivit lui Reynders, se află undeva la mijloc. „Am primit o reacție de la guvernul român care spunea: „Nu, vrem să respectăm pe deplin supremația [a dreptului UE]… dar în cadrul Constituției României”. „Deci, nu este tocmai răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, care nu a pus condiții”.
Reynders a spus că ar putea demara o acțiune judiciară împotriva României, având în vedere „poziția reală, permanentă și persistentă a curții supreme a țării de a se opune legislației UE sau caracterului obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție”.
Deși nu a fost la fel de avansată în opoziția față de hotărârile Curții Europene, România ar putea avea soarta Poloniei și i s-ar putea aplica o amendă de milioane de euro, dacă refuză să se conformeze hotărârilor instanței din Luxemburg.
O astfel de solicitare este desființarea unui parchet special care „ar putea fi considerat că urmărește crearea unui mijloc de presiune și intimidare asupra magistraților”, potrivit Curții Europene de Justiție. Reynders a mai spus că ministrul român al justiției a promis că secția specială va fi desființată ca parte a unei reforme mai ample, care nu a fost încă aprobată de parlamentul țării.
Însă Reynders spus că aceasta este o tactică pe care a întâlnit-o și în discuțiile cu omologii săi maghiari. „Mai întâi trebuie să implementați [deciziile Curții Europene de Justiție] în România, opriți această secție specială. Apoi, dacă doriți să implementați un nou sistem, îl vom verifica”.
Deși pot fi găsite unele asemănări între Varșovia și București, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri de la Fondul de Redresare. Și, spre deosebire de Polonia, aceasta se află sub jurisdicția unui parchet paneuropean (ca o coincidență condus chiar de un procuror român, Laura Kovesi), care poate aduce persoane în fața justiției pentru deturnare de bani UE.
Se reamintește că însuși procurorul român a căzut victimă a arbitrariului în țara sa. În 2020, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România pentru revocarea arbitrară, în 2018, a Laurei Kovesi din funcția de procuror general al Direcției Naționale Anticorupție.

EURO 2 DAY (Grecia), 14 ianuarie 2022

https://www.euro2day.gr/news/world/article/2114931/h-dikaiosynh-sto-apospasma-sth-roymania.html

Traducerea: Carolina Ciulu – RADOR