Revista presei internaţionale, 7 martie 2022

”Rusia intensifică atacurile, ucigând civili ucraineni”, titrează The Wall Street Journal, constatând eșuarea unei a doua tentative de încetare a focului, dar și a planurilor de creare a unor coridoare umanitare pentru evacuarea populației din orașele asediate. Cu toate acestea ucrainenii din zonele ocupate de Rusia au ieșit duminică pe străzi pentru noi proteste, mai scrie The Wall Street Journal. The Guardian publică un bogat material fotografic de la protestele desfășurate în întreaga lume împotriva invaziei ruse în Ucraina și notează că proteste de condamnare a invaziei au avut loc și în 53 de orașe rusești. În replică, autoritățile ruse au arestat peste 4.300 de demonstranți mai notează The Guardian. The Telegraph constată că ”într-o țară în care era oricum dificil să spui adevărul”, Vladimir Putin a făcut vineri ”încă un pas în direcția totalitarismului”, ”promulgând o lege înfiorătoare care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de „știri false” despre armata rusă, alături de o altă lege care prevede amenzi și închisoare pentru oricine solicită ca Rusia să fie sancționată. Acest lucru a făcut ca până și presa străină să-și suspende activitatea în Rusia pentru a-și proteja jurnaliștii”, explică The Telegraph.
Stars and Stripes atrage atenția că cei deja 1.5 milioane de refugiați din Ucraina reprezintă cea mai gravă criză de după Al Doilea Război Mondial. În perioada scurtă de timp care s-a scurs de la invazia Rusiei în Ucraina, în Uniunea Europeană au intrat mai mulți azilanți decât în tot anul 2015, când aproximativ 1,3 milioane de oameni au venit din Orientul Mijlociu și din alte părți într-un val de migrație care a pus la încercare solidaritatea blocului comunitar, remarcă și Wall Street Journal, adăugând că majoritatea refugiaților ucraineni se îndreaptă spre spre Polonia, România, Ungaria și Slovacia. ”Peste 227.000 de ucraineni au intrat în România de la începutul războiului” titrează Associated Press, detaliind că dintre aceștia 155.000 au părăsit deja țara. „Niciunui ucrainean nu îi va fi refuzată intrarea în România” este una dintre declarațiile reținute de agenția americană din timpul vizitei efectuate sâmbătă de președintele Klaus Iohannis la Vama Siret. Autoritățile române consideră că situația „va persista multă vreme, iar complicațiile se vor agrava”, mai notează Associated Press. Agenția italiană Ansa publică un reportaj despre refugiații ajunși în Republica Moldova. ”De mai multe zile frontiera din apropierea satului Palanca este traversată de un lanț uman. Puțini bărbați, în special femei, bătrâni și mulți copii, cu toţii înfricoşaţi”. ”Autoritățile încearcă să-i ajute cât mai mult pe refugiați, iar odată cu trecerea zilelor s-a îmbunătățit și organizarea. Autobuze școlare, oferite și de România vecină, fac naveta între punctul de frontieră, interzis mașinilor private, și cele două tabere amenajate, una pentru corturi și cealaltă pentru primul ajutor, pentru că din Ucraina sosesc şi oameni răniţi”, scrie agenția Ansa. ”Moldova cere Statelor Unite mai mult ajutor pentru refugiaţi”, titrează La Libre Belgique, detaliind că prim-ministrul Natalia Gavriliţa a subliniat în fața secretarului de stat american Antony Blinken, aflat în vizită la Chișinău, că cele peste 120.000 de persoane sosite până acum din Ucraina înseamnă mult pentru o țară mică. Blinken, la rândul său, a dat asigurări că Moldova poate „conta pe sprijinul nostru total”, exprimându-și totodată admirația pentru ”generozitatea, ospitalitatea şi bunăvoinţa de care dau dovadă oamenii faţă de aceste persoane aflate în suferinţă”, mai notează La Libre Belgique. Cotidianul belgian mai scrie că administrația de la Casa Albă a cerut deja Congresului să voteze un ajutor umanitar de 2,75 de miliarde de dolari pentru a da un ajutor oamenilor care fug din Ucraina şi ţărilor care îi primesc. ”Blinken încearcă să conecteze Republica Moldova la alianța anti-rusească”, titrează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, remarcând vizitele efectuate în ultimele zile de mai mulți diplomați occidentali la Chișinău.
”La granița cu Ucraina, moldovenii se întreabă: unde se va opri Putin?”, constată New York Times, detaliind că există temerea că Transnistria, o regiune condusă de separatiști susținuți de Rusia în estul Moldovei, ar putea fi următoarea țintă, după Ucraina. Ziarul american citează un oficial moldovean care crede că ”indiferent de ce se întâmplă în Ucraina, Rusia ar putea încă încerca să păstreze status quo-ul în Transnistria”.
”O Transnistrie care rămâne parte a Moldovei ar putea fi mai utilă Rusiei, deoarece ar continua să complice orice aspirație a Moldovei de a se integra în Occident”, a mai spus oficialul moldovean citat de New York Times.
France 24 relatează despre vizita la baza de la Mihail Kogălniceanu a ministrului francez al apărării, Florence Parly, care a făcut apel la o „unitate fără fisuri” în rândul aliaților. „Sunteți scutul care protejează valorile euro-atlantice”, le-a spus militarilor, la rândul său, președintele României, Klaus Iohannis, prezent alături de ministrul francez în cadrul ceremoniei de pe pista bazei militare, bătută de un vânt înghețat, o bază la care au fost desfășurate și vehicule blindate și elicoptere, mai transmite France 24. Sud-Ouest amintește că Franţa şi Belgia au trimis de urgenţă, după atacarea Ucrainei de către Rusia, aproape 800 de militari la baza Mihail Kogalniceanu, unde staţionează deja militari americani.
”Din tragedia Ucrainei ia naștere o nouă Europă”, consideră Financial Times. ”În ultimele două zile atât Macron, cât și Scholz au vorbit despre o „nouă eră” în Europa. În timp ce la Bruxelles și Berlin se prăbușeau tabuuri, sondajele de opinie indicau momente de cotitură și la Helsinki și Stockholm, cu majorități în favoarea aderării la NATO. În această nouă eră, statele foste comuniste, precum Polonia, țările baltice și România – care au aderat la UE în secolul 21, dar se află acum în prima linie a războiului – vor avea un cuvânt mai greu de spus în politica UE. La rândul lor, aceste țări, care până acum s-au concentrat mai degrabă pe NATO, ar trebui să-și îndrepte atenția către consolidarea UE”, scrie Financial Times. (Carolina Ciulu)/cciulu/dsirbu