Din amintirile unor diplomați (XVIII) – “Pentru mine ce se întâmpla la Praga au fost momente de mare nedumerire.”

de Octavian Silivestru

Una dintre figurile importante ale Partidului Comunist Cehoslovac a fost Vladimir Clementis. Membru de partid din 1935, Clementis a  criticat politica dusă de Partidul Comunist Cehoslovac aflat la Moscova. Apoi, în timpul războiului, s-a refugiat în Anglia, de unde s-a adresat prin radio slovacilor cerându-le să lupte împotriva naziștilor. Întors în Cehoslovacia la teminarea războiului,  a fost ministru de externe în  guvernul instalat de sovietici la Praga. Faptul că înainte de război criticase pe Stalin și că în timpul războiului se refugiase în Anglia au stârnit o neîncredere în Clementis.  Așa că în 1950 a fost acuzat de „deviaționism de la linia trasată de Stalin” și îndepărtat din funcția de ministru de externe. A fost arestat și acuzat de „naționalism burghez”. I s-a fabricat un dosar și a fost acuzat că a participat la un complot troțkist – titoist – sionist. A urmat  un proces stalinist în care inculpatul nu a vut nici o șansă să scape. Sentința  a fost așa cum se aștepta toată lumea: Clementis a fost condamnat la moarte. A fost executat în 1952. Procesul și condamnarea lui Clementis i-a nedumerit pe tinerii comuniști români care nu erau obișnuiți cu practicile staliniste. Unul dintre tinerii comuniști români care a fost impresionat de personalitatea lui Clementis și de procesul pe care l-a avut a fost tânărul diplomat Nicolae  Fotino.   


Vladimir Clementis

„La un moment dat, ca funcţionar al Protocolului, mă duc să întâmpin la frontieră, împreună cu Bucur Şchiopu care era ministrul comerţului, o delegaţie guvernamentală cehoslovacă. Cred că era în 1948 sau începutul anului 1949. Venea o delegaţie guvernamentală condusă de Zapotoţki, care era primul ministru al Cehoslovaciei. Din delegație făcea parte Vladimir Clementis, ministrul de externe, Gregor, ministrul comerţului exterior şi poate cu alţii… Am avut prilejul să-l cunosc pe Clementis, care era un personaj importantissim. Clementis  fusese un mare sportiv, a fost jucător de fotbal, a jucat ori la Slavia, ori la Spartak, unul din cele mai mari cluburi. Era un foarte cunoscut poet slovac. Era un vechi membru al Partidului Comunist şi care, în 1939, la Paris fiind, a demascat într-o întrunire publică pe Stalin, pentru încheierea tratatului pe care Stalin l-a făcut cu Hitler: Pactul Ribbentrop-Molotov,  denunţându-l ca un pact criminal. De altfel, după acest discurs el a fi exclus din partid foarte repede. Începând războiul, Clementis a plecat la Londra. A rămas în Anglia tot timpul războiului și împreună cu [Edvart] Beneš a condus emigraţia cehă. După război, Beneš și Clementis s-au întors în Cehoslovacia. Partidul Comunist Cehoslovac îşi re-examinează  poziția  și  îl reprimeşte în rândurile sale pe Clementis. Iar în momentul când se face noul guvern comunist, Clementis este ministru de externe. După terminarea vizitei în România, l-am condus până la graniță. L-am cunoscut – era un om de viaţă, un om cu plăcerea de a trăi. (…) După aceea, am fost numit la Ambasada României la Praga. Cu această ocazie, ne-am mai întâlnit de câteva ori. În 1949, toamna s-a  deschis Sesiunea Naţiunilor Unite. Clementis a plecat la New York.. ca şef al delegaţiei cehoslovace.  Foarte curând au apărut ştiri că el nu se mai întoarce ṣi că rămâne acolo. Ceea ce ne-a uluit pe toţi!  Noi primeam şi France Presse şi toate  buletinele de informaţii care nu apăreau, evident, în presa din ţară. După aceea a apărut ştirea că el este şantajat cu soţia lui care era la Praga. Guvernul cehoslovac a decis ca soţia lui să plece imediat din ţară. Au urcat-o într-un avion şi au trimis-o urgent la New York, ca să se termine cu toată această discuţie, cu şantajul care s-ar fi exercitat asupra lui.

            Noi toţi am aşteptat, pentru că ştirile continuau să fie foarte serioase în legătură cu plecarea lui, ca într-o bună zi, de la Protocolul Ministerului de Externe ne-a dat telefon, invitându-ne în gară pentru a fi de faţă la sosirea ministrului de externe. Este un obicei diplomatic: se merge la plecarea şi la sosirea ministrului de externe. Şi ne-am dus  la gară, unde l-am văzut pe Clementis sosind cu soţia lui şi totul a fost în regulă. A fost în regulă trei luni, până în martie, când el a fost demis pe motivul unei greşite politici de cadre în Ministerul de Externe. Dimineața, când mașina anbasadei mă ducea de acasă la ambasadă, îl vedeam câteodată cum îşi plimba căţelul. Fusese numit la o bancă ṣi  apoi a fost arestat. Începuse valul de arestări. A fost arestat chiar și secretarul general al Partidului Comunist, Slánský. Au fost pentru mine momente de foarte mare nedumerire faţă de ceea ce se întâmpla în ţara asta! Şi mai târziu am fost şi uimit, citind ceea ce s-a întâmplat cu ei.

Clementis, omul care  îl criticase pe Stalin, a fost condamnat la moarte şi executat!”

[Interviu realizat de Emilian Blînda, 1995]