Deloc surprinzător, actualul război din Ucraina rămâne subiectul principal pe prima pagină a ziarelor străine, presa internațională căutând să se arate obiectivă și să reflecte evenimentele cu o cât mai mare acuitate.
Șefa Serviciului american de Informații Interne, Avril Haines, a făcut marți. în fața Congresului SUA, niște afirmații cel puțin îngrijorătoare. Potrivit ziarului canadian Le Journal de Montreal, Avril Haines ar fi declarat că “Vladimir Putin nu are intenția să-și limiteze ocupația doar la regiunea Donbas din Ucraina, ci dorește să împingă conflictul spre Transnistria, o regiune care s-a autoseparat de Moldova în 1990”. “Probabil”, mai spune dna Haines, “în lunile următoare vom asista la o evoluție și mai imprevizibilă a evenimentelor și la o posibilă escaladare”.
Oricare ar fi situația, se observă însă că Statele Unite nu au de gând să-și reducă din sprijinul acordat Ucrainei. Ziarul american The Washington Post informează că, ieri (10 mai), “secretarul de stat Antony Blinken și secretarul apărării, Lloyd Austin, au adresat în comun o scrisoare Congresului, în care cer un nou ajutor financiar acordat Ucrainei, întrucât, în opinia lor, fondurile actuale se vor termina până pe data de 19 mai”.
La rândul său, Europa continuă și ea să sprijine Ucraina. Ziarul ucrainean Kyiv Post relatează că, tot marți, “într-o vizită-surpriză, ministrul german de externe, dna Annalena Baerbock, și omoloaga sa olandeză, Wopke Hoestra, au vizitat împrejurimile Kievului”.
În ceea ce îl prvește, și președintele Franței, Emmanuel Macron, a avut, ieri, parte de o zi plină. Marți, el a avut două convorbiri telefonice importante – una cu președintele chinez, Xi Jinping, iar cealaltă, cu premierul ungar, Viktor Orbán,
Referindu-se la convorbirea cu președintele Xi, oficiosul chinez China People Daily afirmă că, “în ultimii cinci ani, relațiile dintre cei doi președnțo au fost apropiate, astfel încât și la nivelul țărilor lor, ele au avut o traiectorie pozitivă”. Ziarul subliniază totodată că, potrivit președintelui XI, “în calitate de membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU, cele două țări au obligația să promoveze independența, înțelegerea reciprocă și niște relații echitabile între țări”. Potrvit ziarului francez Le Figaro, “convorbirea celor doi șefi de stat a durat o oră și jumătate, iar președintele Macron a exprimat solidaritatea Franței față de China, o țară confruntată acum cu o nouă pandemie de coronavirus”.
În privința convorbirii telefonice dintre președintele Macron și premierul Viktor Orbán, ziarul francez Sud-Ouest amintește că “întâlnirea a vizat mai ales probleme legate de embargoul petrolier impus Rusiei la nivelul întregii Uniuni Europene, un embargou care, în opinia lui Orbán, ar echivala cu, cităm, “o bombă atomică aruncată asupra Ungariei”. Dar același ziar îl citează pe purtătorul de cuvânt al premierului ungar, Bertalan Havasi, care ar fi spus doar atît: “Cei doi lideri au discutat probleme vizând securitatea energetică”. În ziarul ungar de limbă engleză, Budapest Times, ne atrag atenția două titluri: “Ungaria nu va sprijini decât sancțiuni care îi asigură securitatea energetică, afirmă ministrul de externe, Peter Szjjarto” sau: “Potrivit unui sondaj, majoritatea ungurilor se declară împotriva sancțiunilor impuse Rusiei”, iar noi adăugăm că procetajul împotriva sancțiunilor a fost de 71%.
Dar, independentă sau nu, presa rusă există. Așadar, să ne oprim atenția asupra unor titluri din ziarele rusești..”Polonia s-ar pregăti să atace Belarusul”, afirmă un politolog citat de ziarul moscovit Pravda. Același ziar menționează că, “pe internet, ar fi apărut un document adresat șefului Serviciului de Frontieră al Ucrainei, în care se spune că, în perioada 22 – 24 mai ,este planificată intrarea pe teritoriu a unui contingent de menținere a păcii lituaniano-polonez”. Și tot în Pravda, un alt articol pretinde că, cităm, “Lunestiste ucrainene au ucis civili la Mariupol”. “Sancțiunile vor fi impuse Rusiei pentru totdeauna”, titrează cotidianul Nezavisimaia Gazeta. Încheiem cu o declarație a ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care se referă la șeful diplomației UE, Josep Borrell, citată de publicația Rossiiskaia Gazeta: “Probabil, poziția diplomatului-șef al Uniunii Europene va fi eliminată, pentru că, practic,Uniunea Europeană deja nu mai are nicio politică externă proprie”./adanga
Alexandru Danga, Agenția de presă RADOR
