Țările NATO care nu își îndeplinesc obligațiile financiare față de organizația atlantică ar putea să nu mai beneficieze de protecția Statelor Unite, avertizează fostul președinte american, Donald Trump, care speră să obțină un nou mandat la alegerile din toamnă. După cum reține La Libre Belgique, Donald Trump a amenințat că, în cazul realegerii sale în Statele Unite, nu va mai apăra țările NATO cu plăţi restante, ajungând chiar să „încurajeze” Rusia să le atace. “Fostul președinte american își critică în mod regulat aliații din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord pentru că nu finanțează suficient instituția. Întrebat de presă ce ar face dacă un aliat cu plăți restante ar avea nevoie de ajutorul Statelor Unite în cazul unui atac rusesc, Donald Trump a răspuns „Nu, nu vă voi proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă tot ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile”. Casa Albă a reacționat ferm la afirmaţiile fostului președinte. „Încurajarea invadării aliaților noștri celor mai apropiați de către regimuri criminale este consternată şi nebunească”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates, citat de La Libre Belgique. O replică fermă a venit și din partea secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, care a dat asigurări că orice atac asupra NATO va fi întâmpinat cu un răspuns unitar și puternic, după cum notează Reuters. La rândul său, președintele Consiliului European, Charles Michel, citat de publicația belgiană Le Vif, a catalogat drept „imprudente” declarațiile fostului locatar al Casei Albe. Charles Michel a adăugat că „Alianța Transatlantică susţine securitatea și prosperitatea americanilor, canadienilor și europenilor de 75 de ani” și că „declarațiile imprudente privind securitatea NATO și solidaritatea în temeiul articolului 5 servesc doar intereselor lui Putin” și „nu aduc nici mai multă securitate, nici mai multă pace lumii”.
Pe de altă parte, secretarul general al NATO, citat de Il Fatto Quotidiano, a transmis un avertisment potrivit căruia „Confruntarea cu Rusia ar putea dura decenii” și a cerut accelerarea producției de arme. ”Dacă președintele rus Vladimir Putin câștigă în Ucraina, nu există nicio garanție că agresiunea rusă nu se va răspândi în alte țări”, a argumentat Stoltenberg. ”Cea mai bună apărare este acum să sprijinim Ucraina și să investim în capacitățile militare ale NATO, pentru că descurajarea funcționează doar dacă este credibilă”, a explicat numărul unu al Alianței Atlantice. ”Trebuie să reconstruim și să extindem cât mai rapid baza noastră industrială, astfel încât să putem crește livrările către Ucraina și să ne refacem stocurile. Acest lucru înseamnă trecerea de la o producție lentă în timp de pace, la o producție rapidă, așa cum este necesar în timp de conflict”.
Într-un articol intitulat „Nerăbdarea lui Zelenski în fața paraliziei războiului”, publicația spaniolă La Razon încearcă să identifice motivele care au stat la baza deciziei liderului de la Kiev de a-l demite pe comandantul șef al forțelor armate ucrainene dar și pe alți responsabili militari. “Armata ucraineană nu a obținut rezultatul dorit al contraofensivei sale de vară, iar Zalujnîi a început să acționeze și mai independent, în timp ce vorbea presei occidentale despre ’o fundătură fără ieşire’ pe linia frontului. Zalujnîi a fost cel care se presupune că a întârziat începutul contraofensivei, deoarece Occidentul se mișca prea încet pentru a trimite armele moderne promise”. În schimb, președintele Zelenski, în calitate de politician, se teme mai mult de un conflict înghețat, “care pur și simplu ar oferi Rusiei mai mult timp pentru a se reînarma înainte ca în cele din urmă să cucerească toată Ucraina”. Noul comandant șef, generalul Oleksandr Sirski, pare un candidat promițător pentru scopurile lui Zelenski. Cunoscut pentru apărarea fermă a oraşului Bahmut, unde armata ucraineană a suferit unele dintre cele mai mari pierderi umane în acest război, este probabil să fie mai deschis să caute oportunități de atac chiar și în situația nefavorabilă actuală.
Din actualitatea economică europeană, presa internaționale reține faptul că Parlamentul și Consiliul European au ajuns la un acord cu privire la propunerea de reformare a cadrului de guvernanță economică al UE, anunță la Stampa. “Obiectivul principal al noului Pact de Stabilitate și Creștere – arată Consiliul – este de a garanta finanțe publice sănătoase, promovând în același timp o creștere durabilă și favorabilă incluziunii în toate statele membre, prin reforme și investiții. Consiliul și Parlamentul au convenit să mențină obiectivul general al reformei de reducere a ratelor datoriei și a deficitelor într-un mod treptat, realist, durabil și favorabil creșterii, protejând în același timp reformele și investițiile în sectoare strategice precum cel digital, ecologic, social sau apărare. În același timp, noul cadru va aborda dezechilibrele macroeconomice. Acordul menține, de asemenea, obligația statelor membre de a prezenta planuri structurale fiscale naționale pe termen mediu. Comisia va prezenta o ‘foaie de parcurs’ statelor membre a căror datorie publică depășește 60% din PIB, sau în care deficitul public depășește 3% din PIB”.
Președintele Ungariei a demisionat în urma unui scandal legat de faptul ca a grațiat o persoana condamnata într-un caz de pedofilie, scrie The Guardian. „Decizia de grațiere a fost luată anul trecut, dar a atras atenția publicului doar în ultimele zile, după un raport al site-ului de știri local 444.hu. Valul de indignare stârnit a determinat opoziția Ungariei să ceară demisia lui Katalin Novák. Judit Varga, care a semnat decizia fiind ministru al Justiției la momentul grațierii și care ar fi putut deschide lista Fidesz la alegerile pentru Parlamentul European, a anunțat la rândul său că demisionează”. „Controversa îi dă dureri de cap în plan politic premierului Orbán, care a militat pentru politici favorabile familiei și s-a prezentat ca un avocat al protecției copiilor”, comentează The Guardian.
Presa internațională urmărește în continuare războiul din Gaza, publicația franceză Le Nouvel Observateur reluând declarațiile șefului diplomației europene care consideră „alarmant” planul israelian de ofensivă asupra oraşului de frontieră Rafah. „Rapoartele despre o ofensivă militară israeliană asupra orașului Rafah sunt alarmante”, a scris Josep Borrell înainte de a adăuga că un astfel de atac „ar avea consecințe catastrofale, agravând o situație umanitară deja dezastruoasă și un bilanț civil insuportabil”. Situat în sudul îndepărtat al Fâșiei Gaza, la granița închisă cu Egiptul, orașul Rafah găzduiește în prezent mai mult de un milion din cei aproximativ 2,4 milioane de locuitori ai Gazei, o populație semnificativă strămutată de război. “Avansând cifra de 1,4 milioane de palestinieni prezenți în oraș, Josep Borrell și-a exprimat îngrijorarea că aceşti oameni nu au un loc sigur în care să meargă și s-au confruntat cu foamea”. După ce și-a concentrat operațiunile militare asupra orașului Gaza din nord, armata israeliană a început să vizeze teritorii mai la sud, cum ar fi orașul Khan Yunis. „Premierul Benjamin Netanyahu a cerut armatei israeliene să prezinte un ’plan combina’ pentru ’evacuarea’ civililor din Rafah și ’distrugerea’ Hamas în această localitate. (Florin Matei, Agenția de Presă RADOR)/fmatei
