Acordul climatic formal convenit de Statele Unite şi China în cadrul forumului Asia-Pacific ţine capul de afiş în presa internaţională. Îşi face totodată loc pe primele pagini ale ziarelor străine ştirea despre pătrunderea unor noi trupe ruse în estul Ucrainei. Iar cotidianele britanice scriu despre sporirea numărului de imigranţi veniţi din România şi Bulgaria.
„China şi Statele Unite se înţeleg să limiteze gazele cu efect de seră”, titrează Washington Post, cu precizarea că „cele două ţări contribuie cu aproximativ 45% la emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial, iar acordul va dinamiza probabil negocierile globale privind clima”. Acordul climatic neaşteptat „ar putea atenua temerile manifestate de sectorul industrial european în privinţa posibilelor consecinţe negative ale obiectivelor stabilite de Uniunea Europeană” în domeniul mediului asupra competitivităţii întreprinderilor, apreciază EUobserver. Wall Street Journal este de părere că acordurile convenite de China şi Statele Unite constituie „o surprinzătoare demonstraţie de cooperare” între cele două mari puteri. Însă New York Times temperează optimismul: „Vizita fructuoasă a lui Obama se încheie cu cuvintele tăioase rostite de preşedintele chinez la conferinţa de presă comună”, care „au evidenţiat divergenţele persistente în probleme precum libertatea presei”. Acelaşi ziar new-yorkez atenţionează că „ascensiunea rapidă a preşedintelui Xi în China constituie o provocare la adresa Statelor Unite”, căci liderul de la Beijing „are ambiţii îndrăzneţe pe plan intern şi extern şi vede China pe acelaşi plan cu Statele Unite”. Totuşi, la summitul APEC, „preşedintele chinez nu a reuşit să spargă gheaţa dintre omologii săi rus şi american”, remarcă Le Figaro. În schimb, Rusia a semnat un acord cu Iranul, unde va construi încă două reactoare nucleare, relatează Wall Street Journal.
Presa internaţională rămâne atentă la situaţia din Ucraina, pe fondul relatărilor despre pătrunderea unor coloane militare ruseşti în regiunea Donbas. Potrivit comandantului forţelor NATO din Europa, citat de Gazeta Wyborcza, cel mai îngrijorător este faptul că „graniţa dintre Ucraina şi Rusia este acum larg deschisă”, iar „trupele, banii, proviziile şi resursele trec dintr-o parte în alta fără nici un obstacol”. „Ucraina se pregăteşte de luptă în est”, conchide Le Monde. Iar din Rusia, Kommersant relatează că „Osetia de Sud stabileşte relaţii diplomatice cu republicile (autoproclamate) Doneţsk şi Lugansk”. După alegerile lipsite de legitimitate desfăşurate în estul separatist al Ucrainei, „Uniunea Europeană nu are în vedere impunerea unor noi sancţiuni economice împotriva Rusiei”, notează acelaşi cotidian moscovit, care o citează pe doamna Merkel. Totuşi, nici de o diminuare a sancţiunilor nu poate fi vorba, punctează cotidianul Evropeiska Pravda, citându-l pe noul comisar european pentru politica de vecinătate şi extindere. Iar Financial Times observă că, o dată cu apropierea iernii, „Rusia întâmpină dificultăţi în aprovizionarea şi încălzirea populaţiei din Crimeea”. Ziarele din Europa urmăresc în continuare acuzaţiile care i-au fost aduse preşedintelui Comisiei Europene, că a ajutat marile firme să-şi minimizeze plăţile, privând alte ţări europene de venituri fiscale. Juncker „recunoaşte că este responsabil din punct de vedere politic pentru ceea ce s-a întâmplat în Luxembourg pe când el era premier”, dar acum „vrea să pună capăt practicilor fiscale secrete”, citim în Le Soir. Iar EUobserver constată că şeful executivului de la Bruxelles „face noi propuneri privind transparenţa fiscală în Uniunea Europeană”. Presa britanică este din nou preocupată de „numărul record de imigranţi din România şi Bulgaria”, după cum titrează The Telegraph, pe fondul unei scăderi a imigraţiei europene. „Încă 50.000 de bulgari şi români în Regatul Unit”, constată şi The Times, iar The Guardian precizează că „emigranţii veniţi să muncească în Regatul Unit nu le iau locurile de muncă britanicilor”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
