Revista presei internaționale – 5 iulie

În Elveția, la Lugano, a început luni o conferinţă internaţională pe tema reconstrucţiei postbelice a Ucrainei, cu participarea unor înalți oficiali ucraineni și ai UE, reprezentanţi ai unor instituții financiare internaționale și organisme pentru drepturile omului, totalizând peste 40 de state și peste 20 de organizații internaționale, anunță Ukrinform. Reconstrucţia Ucrainei va fi sarcina comună a întregii lumi democratice şi contribuţia cea mai importantă la garantarea păcii în lume, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un discurs difuzat în videoconferinţă, citează La Libre Belgique. Reuniunea de la Lugano trebuie să ducă la un proces politic eficace, a adăugat preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Ignazio Cassis, reține ziarul belgian. Ucraina poate ieşi din acest război mai puternică, mai modernă, cu un sistem judiciar şi instituţii mai solide, cu succese în lupta contra corupţiei, dar şi cu o economie mai verde, mai digitală şi mai rezilientă, a afirmat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citează La Libre Belgique. Prim-ministrul ceh Petr Fiala, a cărui ţară a preluat preşedinţia UE, şi omologul său polonez Mateusz Morawiecki au fost prezenţi pentru a schiţa un fel de „Plan Marshall” pentru Ucraina, după numele programului economic american care a permis ridicarea Europei occidentale din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial, notează La Libre Belgique. Regatul Unit, unul dintre aliaţii cei mai activi ai Ucrainei, va susţine în special reconstrucţia Kievului şi a regiunii sale, la cererea preşedintelui Zelenski, menționează The Guardian, adăugând că Londra intenţionează, totodată, ca colaboreze cu Kievul şi cu aliaţii săi pentru a găzdui conferinţa privind relansarea Ucrainei în 2023.
Între timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat comunitatea occidentală că mizează pe prelungirea războiului din Ucraina și a avertizat că, mai devreme sau mai târziu, va veni momentul reluării negocierilor de pace în condițiile Rusiei, scrie Cope, menționând un interviu acordat de Peskov rețelei Rossiya 1. Ucraina nu împărtășește aceeași opinie cu privire la starea negocierilor, precizează Cope, subliniind că unele solicitări rusești sunt excesive, cum ar fi cerința ca țara să nu adere niciodată la NATO și cea de a uita de revendicarea teritoriului Crimeii.
În plan economic, UE studiază cum să evite foametea cauzată de blocarea de către Rusia a porturilor de la Marea Neagră, titrează La Razon, amintind că Ucraina este considerată unul dintre principalele coșuri de pâine ale lumii. Potrivit datelor Institutului Bruegel, citat de La Razon, înainte de război, uleiul de floarea soarelui ucrainean reprezenta 49,6% la sută din volumul comerțului global, iar ONU estimează că 1,4 miliarde de oameni ar putea fi afectați de penuria de grâu și alte cereale, în zone vulnerabile precum Orientul Mijlociu și Africa. Pentru a atenua situația, Executivul comunitar a propus implementarea unor coridoare de transport feroviar, fluvial și rutier, care presupun rute alternative către porturile Mării Negre, iar capitalele au luat în considerare și posibilitatea trimiterii unei misiuni navale care să faciliteze deblocarea porturilor și să servească drept escortă cargourilor ucrainene care încearcă să plece din Marea Neagră, explică ziarul spaniol.
În Bulgaria, 180 de diplomați ruși și angajați ai Ambasadei Federației Ruse de la Sofia au părăsit țara, cu două avioane trimise special de la Moscova pentru a-i transporta, în zboruri cu statut umanitar, din cauza embargoului asupra aeronavelor rusești pe teritoriul UE, informează cotidianul Duma. Decizia expulzării a provocat tensiuni între Sofia și Moscova, iar ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a avertizat că, dacă guvernul bulgar nu revine asupra măsurii, îi va propune președintelui rus Vladimir Putin ca ambasada rusă de la Sofia să fie închisă, completează Duma. În plus, decizia de a expulza diplomații ruși a provocat nemulțumirea multor bulgari, care au protestat la Sofia, Ruse și Varna, adaugă Duma.
Adoptarea legislației anticorupție este cheia pentru îndeplinirea angajamentelor Bulgariei față de UE, în acest an, făcând parte din condițiile de acces la primele două plăți din cadrul Planului de Redresare și Reziliență, care are o valoare totală de aproape 13 miliarde de leva, scrie Mediapool. Bulgaria le-a promis partenerilor săi europeni că va înființa un organism anticorupție independent din punct de vedere politic și financiar, care să ducă o luptă reală împotriva corupției și s-a angajat să pună în aplicare reforma anticorupție până la sfârșitul lunii septembrie, continuă Mediapool. În plus, Parlamentul bulgar mai are puțin timp să adopte o altă reformă deosebit de importantă în sistemul judiciar, care a fost promisă cetățenilor bulgari și instituțiilor europene – introducerea unui mecanism de transparență și investigare a procurorului general, menționează Mediapool.

RADOR – Cristina Zaharia