Acordul european privind gazele, reacțiile la discursul lui Viktor Orban de la Tușnad și perspectivele economiei mondiale sunt principalele subiecte care se regăsesc în paginile presei internaționale.
Mai multe publicații europene salută faptul că statele membre ale Uniunii Europene au aprobat marţi un plan de reducere coordonată a consumului lor de gaz pentru a-şi diminua dependenţa de Moscova, după o nouă scădere drastică a livrărilor ruseşti, după cum a anunţat preşedinţia cehă a Consiliului UE. Din La Libre Belgique aflăm că planul, propus săptămâna trecută de Comisie, a fost profund remaniat, dar el prevede în continuare ca fiecare ţară să facă „tot posibilul” pentru a-şi reduce, între august 2022 şi martie 2023, consumul de gaz cu cel puţin 15% faţă de media ultimilor cinci ani pentru aceeaşi perioadă a anului. În caz de „risc de gravă penurie”, un mecanism de alertă va face „obligatorie” pentru cei 27 reducerea cu 15%, dar acest obiectiv va fi adaptat la realităţile fiecărei ţări, existând așadar o serie de excerptări, mai scrie publicația bruxelleză.
Comitetul internaţional Auschwitz s-a declarat marţi „oripilat” după afirmaţiile prim-ministrului ungar, Viktor Orban, împotriva „raselor mixte”, cerând Uniunii Europene să „ia distanţă de asemenea miasme rasiste”. Discursul liderului naţionalist, „stupid şi periculos”, aminteşte supravieţuitorilor Holocaustului perioadele negre ale propriei excluderi şi persecuţii”, a reacţionat Christoph Heubner, vicepreşedintele organizaţiei într-o declaraţie transmisă AFP și preluată de La Libre Belgique. ”Conservatorii n-ar trebui să ignore declarațiile lui Orban despre „amestecul raselor”, scrie la rândul său publicația WASHINGTON EXAMINER, care reamintește că premierul ungar a făcut referire la „marea înlocuire” a populației albe cu populații de alte culori, o teorie a conspirației promovată de o anume ramură a conservatorilor americani. Dar discriminarea rasială nu ar trebui să fie componenta niciunei mișcări ideologice, punctează editorialistul american.
”În privința declarațiilor lui Orbán despre „amestecarea raselor”, Bruxelles-ul rămâne tăcut”, remarcă Politico, citând un purtător de cuvânt care a declarat că Comisia Europeană nu se ocupă cu a comenta „cu privire la ce spun politicienii europeni”. Publicația belgiană reamintește că, în ultimul deceniu, guvernul ungar a fost frecvent în conflict cu instituții europene, care l-au acuzat pe Orbán și subordonații lui de subminarea democrației și statului de drept în Ungaria. Comisia a blocat în prezent miliarde de euro destinați Ungariei din fondul de redresare post-pandemie, insistând ca mai întâi Budapesta să-și reformeze sistemul judiciar și procedura de licitație pentru atribuirea contractelor. Bruxelles-ul amenință de asemenea și cu reducerea plăților regulate de la buget către Ungaria din cauza problemelor cu statul de drept, mai scrie Politico.
Budapesta, pe de altă parte, consideră că procesul de extindere a UE spre statele din Balcanii de Vest se poate accelera semnificativ, comentează MAGYAR NEMZET. „Războiul Rusiei în Ucraina a arătat nevoia de a accelera procesul de extindere a UE”, a declarat comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate al Comisiei Europene, Olivér Várhelyi. Stabilitatea, securitatea și dezvoltarea Europei nu sunt posibile fără integrarea deplină a Balcanilor de Vest, a mai spus acesta. După ce Macedonia de Nord pare să poată soluționa disputa de ani de zile cu vecinul său, Bulgaria, conform propunerii înaintate de președinția franceză, Albania poate începe imediat negocierile de aderare. Poate acesta este singurul aspect pozitiv al conflictului din Ucraina, constată MAGYAR NEMZET.
Analizele privind evoluția conflictului ruso-ucrainean continuă să apară în paginile marilor cotidiene. ”Invazia din Ucraina a adus multe schimbări care dezavantajează Moscova”, crede WALL STREET JOURNAL, care subliniază că Rusiei îi va fi dor de ordinea mondială distrusă de Putin. ”Rusia a pariat totul pe gabaritul și puterea ei, mizând pe perspectiva că tentativele de a o exclude din ordinea mondială vor duce la prăbușirea acelei ordini – sau că, cel puțin, costurile economice vor forța Vestul să se adapteze la nevoile Rusiei. Lumea s-a schimbat în multe feluri ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, dar cu greu s-ar putea spune că devine un mediu mai favorabil pentru ambițiile Moscovei: Finlanda și Suedia sunt pe punctul de a intra în NATO, gazoductul Nord Stream 2 stă acum degeaba. Concluzia editorialistului publicației americane este: ”Schimbând ordinea mondială, Rusia a descoperit că nu era doar o victimă, ci și o parte a ei – ba chiar un beneficiar direct”. Un alt jurnal britanic, FLIGHT GLOBAL, reamintește că invadarea Ucrainei de către Rusia a însuflețit alianța militară occidentală formată din 30 de națiuni, determinând creșteri majore ale cheltuielilor și noi cereri de aderare din partea Finlandei și a Suediei. Dacă unul dintre scopurile președintelui rus au fost să submineze NATO și să prevină extinderea sa pe viitor, atunci campania poate fi cu siguranță declarată un eșec.
De la Londra, publicația The Conversation constată că acordul privind coridorul cerealelor în Marea Neagră expune jocul diplomatic pe termen lung al Moscovei. Care ar fi acesta? Dacă Acordul de deschidere a porturilor Ucrainei la Marea Neagră, intermediat de ONU și de Turcia, este de așteptat să faciliteze exportul atât de necesar al mai multor milioane de tone de cereale și alte produse alimentare și, eventual, să atenueze o criză alimentară internațională, Rusia a subminat încrederea internațională efectuând atacuri cu rachete în portul Odesa.
Conform acordului convenit, navele comerciale vor fi monitorizate de un centru comun de coordonare cu reprezentanți ai ONU, Turciei, Ucrainei și Rusiei. Acest lucru dă Moscovei o anumită formă de legitimitate și este potențial o victorie diplomatică pentru Putin, dar având în vedere istoricul slab al Moscovei în ceea ce privește spunerea adevărului și respectarea dreptului internațional, încrederea internațională în încheierea înțelegerii rămâne fragilă – este concluzia la care ajunge publicația britanică.
Încheiem cu o analiză economică publicată de LE MONDE, conform căreia războiul din Ucraina, inflația și consecințele pe termen lung ale crizei sanitare vor afecta economiile din Statele Unite, Europa și mai ales din țările cu venituri mici, care se vor prăbuși ca urmare a supraîndatorării. ”Perspectivele pentru marile economii europene, Franța, Italia și Germania, s-au întunecat și după invadarea Ucrainei de către Rusia, din cauza „creșterii prețurilor la energie, a scăderii încrederii consumatorilor și a încetinirii activității de producție din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare și a creșterii costurilor importurilor”.
Prognozele FMI nu numai că au devenit pesimiste, dar sunt și „extraordinar de incerte”, evoluțiile depinzând în mare parte de evoluția războiului din Ucraina și de aprovizionarea cu gaze în Europa. Oricum, decelerarea va fi mai accentuată în 2023 decât în 2022. Așadar, ce e mai rău abia urmează, conchide Le Monde.
(Ruxandra Lambru, Agenția de Presă RADOR)
