Intensificarea atacurilor ruseşti în Ucraina a provocat reacţii internaţionale de condamnare, scrie presa internațională. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a declarat profund şocat de escaladarea războiului de către Rusia, titrează The Guardian. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii civile și a declarat că Alianța va continua să sprijine Kievul oricât va fi necesar, adaugă Euronews. Președintele SUA, Joe Biden, și-a exprimat consternarea față de noul val de atacuri rusești, în timp ce secretarul american de stat Antony Blinken a reafirmat sprijinul SUA pentru Ucraina, reține The Washington Post. „Vom continua să oferim ajutor economic, umanitar și de securitate, astfel încât Ucraina să se poată apăra și să aibă grijă de poporul său”, a afirmat Blinken, citat de ABC News. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, s-a declarat „profund şocat” de atacurile Rusiei şi a anunţat un sprijin militar suplimentar pentru Kiev, consemnează La Libre Belgique. În același timp, autoritățile chineze au îndemnat la reducerea violenței în Ucraina și au subliniat importanța „respectării suveranității și integrității teritoriale a tuturor țărilor”, scrie 20 Minutos. La rândul său, Kievul l-a caracterizat pe președintele rus Vladimir Putin ca pe un lider „disperat din cauza înfrângerilor pe câmpul de luptă”, notează El Mundo. În plus, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a reînnoit apelurile către Occident pentru a oferi Ucrainei echipamente suplimentare de apărare antiaeriană, argumentând că Rusia va încerca, probabil, să elimine infrastructura energetică și industrială a Ucrainei, în timpul iernii, scrie Politico. Răspândirea noii versiuni a războiului hibrid al lui Putin a făcut din reziliență prioritatea numărul unu pentru NATO și forțele aliate, constată The Evening Standard și subliniază că forțele occidentale de securitate și informații trebuie să regândească exercițiile de reziliență pentru a proteja infrastructura vitală, acasă și în străinătate, foarte rapid.
Fondul Monetar Internațional va elibera 1,3 miliarde de dolari în finanțare de urgență pentru Ucraina, a anunțat instituția, citată de La Libre Belgique. Acest nou ajutor financiar are ca scop „susținerea Ucrainei în fața nevoilor sale urgente în ceea ce privește balanța de plăți”, dar și „pentru a juca un rol de catalizator pentru viitorul sprijin financiar din partea donatorilor și creditorilor Ucrainei”, a explicat FMI, explică ziarul belgian și amintește că, la sfârșitul lunii septembrie, Banca Mondială a acordat un sprijin suplimentar de 530 de milioane de dolari pentru „abordarea nevoilor urgente cauzate de invazia rusă”, urcând ajutorul total acordat de instituție la 13 miliarde de dolari de la începutul conflictului.
Între timp, președintele rus Vladimir Putin și cel belarus, Alexander Lukașenko, au convenit să formeze un grup comun de trupe la granița cu Ucraina, informează The Telegraph. Dictatorul din Belarus și-a instruit armata să se pregătească să găzduiască câteva mii de soldați ruși, precizează ziarul britanic și adaugă că Lukașenko a încercat să prezinte viitoarea desfășurare comună ca fiind un răspuns la presupuse planuri ale Ucrainei de a lansa ceea ce a numit un atac asupra Belarusului, acuzând, de asemenea, țările vecine că ar antrena așa-numiți „radicali” belaruși care au înfruntat trupele rusești în Ucraina. Comisia Europeană a avertizat Belarusul să nu ajute Rusia, cerând Minskului să se abțină de la orice implicare în războiul ilegitim al Moscovei și avertizând regimul belarus că va lua „noi măsuri restrictive”, dacă se va alătura invaziei ruse, menționează The Telegraph.
Secretarul de stat adjunct al SUA pentru Resurse Energetice, Geoffrey Pyatt, vizitează Turcia, România și Bulgaria, între 10 și 14 octombrie, a anunțat Departamentul de Stat al SUA, citat de BTA, de la Sofia. În cele trei țări, Pyatt va promova legăturile bilaterale și comerciale în domeniul energiei, va discuta despre eforturile comune pentru consolidarea securității energetice europene, despre reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili rusești și continuarea tranziției către energia curată, precizează Sega. La București, întâlnirile oficialului american vor fi dedicate cooperării în utilizarea energiei nucleare în scopuri civile și împlinirii a 25 de ani de parteneriat strategic între Statele Unite și România, adaugă Sega.
Planuri ambițioase are Australia, anunță Le Figaro, privind cultivarea de plante pe Lună, până în 2025. Oamenii de știință australieni fac acest demers ca parte a unei noi misiuni, un prim pas către cultivarea plantelor pentru hrană, medicamente și producere de oxigen, toate acestea fiind cruciale pentru stabilirea vieții umane pe Lună, explică ziarul francez. Pe lângă crearea începuturilor vieții umane pe Lună, notează Le Figaro, acest proiect, condus de organizația Lunaria One, care include oameni de știință australieni și israelieni, ar putea servi și ca laborator pentru găsirea de soluții la problemele de securitate alimentară cauzate de încălzirea globală. (Cristina Zaharia)/czaharia/denisse
